Fostul director de penitenciar condamnat pentru mesaje indecente către subalternă

Ce mesaje au trimis Chiș angajaților să crească suspiciunea judecătorilor?

Fostul șef al Penitenciarului din Baia Mare, Horia Ștefan Chiș, a fost condamnat cu executare la șase ani și șase luni de închisoare după ce Tribunalul Maramureș a constat că a abuzat de autoritatea sa pentru a solicita favoruri intime de la două subordonate. Decizia, luată pe 6 iulie 2026, interzice, de asemenea, timp de cinci ani, ocuparea unei funcții de director în sistemul penitenciar, precum și apropierea sau comunicarea cu trei persoane specificate în sentință.

Procesul a evidențiat o serie de mesaje textuale care, la prima vedere, păreau banale, dar care, prin analiza juridică, au révélat o încercare insistentă de a crea o intimitate nepotrivită în cadrul unei relații de subordinare stricte.

Judecătorii au analizat corespondența digitală trimisă de Chiș către angajatele sale. Mesajele conțineaue apelative afective precum Pisule, miau, ești bine, pisoi?, urât că nu răspunzi și promisiunea amenințătoare mâine ți-o furi. Tribunalul a concluzionat că aceste expresii nu proveneau dintr-o prietenie egală, ci dintr-o dinamica de putere a unui superior care impunea prezența emoțională asupra subalternelor. Argumentele apărării, care încercau să le încadreze într-o sferă filosofică sau de suport moral, au fost respinse: intenția era clară — apropierea personală și fizică, exploatând vulnerabilitatea celor două femei.

Cronologia evenimentelor arată o persistență a comportamentului problematic. În iulie 2020, Chiș i-a scris seara unei angajate, pe care o numea Rălucuța, complimentând-o cu femeie deosebită, curată și de caracter și rară. Câteva zile apoi, tonul s-a făcut mai intim: mesaje în engleză de tipul Are you ready for my whole love, urmate de or not, cu dichis, Rălucuța și confesiuni despre tristețea sa, bazându-se pe încrederea ei.

Când angajata i-a sugerat să se odihnească sau să găsească surse de bucurie, directorul i-a spus că o găsește frumoasă și că, dacă ar fi fost mai tânăr, ar fi încercat să o cucerească puțin altfel.

Angajata a să oprească aceste conversații, pe care le consideră nerezonabile între un director și un angajat. Dar familiaritatea nu s-a oprit.

În iulie 2021, apelativul Pisule a reapărut. O lună mai târziu, la ora 21:00, femeia i-a explicat că nu este potrivit să deranjeze colegii la acea oră. Chiș, nemulțumit, i-a trimis la 23:00 un mesaj în care o invita să vină într-o zi până la pușcărie, dorind să-i spună ceva.

Deși ea a păstrat formalitatea folosind pluralul de politețe, el a încheiat schimbul cu miau — un cuvânt pe care tribunalul l-a etichetat ca total nepotrivit într-o discuție cu o subalternă.

Ce a scris Chiș la 23:17 după „noapte bună” și de ce a relevat judecătorii?

După ce femeia a noapte bună, Chiș a revenit la 23:17 cu: Noapte bună din nou. E de bun simț să răspunzi. Desigur, cum vrei. A doua zi dimineață, corespondența a continuat.

Femeia a explicat dificultatea de a gestiona aceste insistențe, recunoscând că nu se putea permite să întrerupă comunicarea cu superiorul, din teama de a fi apostrofată pe holuri sau chemată în birou pentru explicații.

În martie 2022, mesajele au continuat să reflecte o intimitate exagerată. Chiș i-a scris că este una dintre femeile în care Dumnezeu a pogorât Duhul Sfânt, pentru ca imediat să adauge că o iubește ca pe o soră.

În aprilie, tonul devenea evaluativ: Mda, Pisule, chiar ești tare. Pe alocuri chiar exemplară. În mai, a întrebat: Ești bine, pisoi? și o a numit surioara mea dragă și înțelegătoare de suflete.

Mesaje precum Tu că nu răspunzi, somnoroaso, nu e ok. și Că asta mă enervează maxim. au generat un disconfort semnificativ la angajată, care a cerut verbal directorului să se oprească — fără succes.

Un alt aspect central al dosarului a fost modul în care instanța a interpretat natura solicitărilor.

Judecătorii au stabilit că favorurile sexuale au fost cerute profitând de poziția de șef, fără a fi formulate mereu explicit sau vulgar, ci prin implicite puternice.

Frecvența mesajelor trimise seara și noaptea, împreună cu insistența, a pus femeile într-o poziție de vulnerabilitate: nu puteau reacționa liber, iar un refuz total de comunicare risca să ducă la reproșuri profesionale sau conflicte.

Tribunalul a conclus că intenția era clară — exploatarea vulnerabilității subalternelor în favoarea unui apropiere nepotrivită.