Legea Anastasia: Un pas mic spre siguranță sau o iluzie legislativă?!
Deși Legea Anastasia a fost salutată ca un pas înainte în lupta împotriva accidentelor rutiere grave, specialiștii o consideră prea indulgentă. Mai ales dacă o comparăm cu legislația din alte țări, cum ar fi Marea Britanie.
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UEAceastă lege îi vizează pe șoferii implicați în accidente mortale sub influența alcoolului, a drogurilor sau fără permis, stabilind pedepse cu închisoarea. Cu toate acestea, siguranța rutieră rămâne un subiect marginal în agenda parlamentară românească.
Adoptarea Legii Anastasia, propusă de Robert Cazanciuc, a reprezentat un moment rar de consens politic.
Ea prevede închisoarea pentru șoferii responsabili de decese în trafic, dacă aceștia erau la volan în stare de ebrietate, sub influența substanțelor interzise sau fără permis valabil.
Cu toate acestea, experții din domeniu cred că pedepsele sunt insuficiente.
Cătălin Codescu, președintele Asociației Victimelor Accidentelor de Circulație, subliniază o discrepanță majoră între legislația românească și cea britanică.
În Marea Britanie, astfel de fapte sunt tratate cu o severitate mult mai mare, putând atrage sentințe de până la 25 de ani de închisoare.
„Legea Anastasia este blândă”, afirmă Codescu.
Legea Anastasia: suficientă pentru a opri tragedia de pe șosele?!
În Anglia, de exemplu, conceptul de a provoca un accident mortal sub influența alcoolului/drogurilor, fără permis sau depășind viteza legală cu peste 70 km/h, nu mai plasează șoferul în zona de culpă.
Acesta este considerat a acționa cu intenție indirectă, iar pedepsele pot ajunge până la 25 de ani de detenție. Ei nu se joacă cu astfel de lucruri, este stipulat clar în lege. În contrast, la noi, pedepsele variază între 2 și 7 ani de închisoare.
Codescu argumentează că, indiferent de nivelul de educație, orice persoană înțelege că nu trebuie să se urce la volan sub influența alcoolului sau a drogurilor, sau fără permis. Această logică elementară ar trebui să elimine orice discuție despre „conceptul rezonabil” în astfel de cazuri. Însă realitatea juridică din România este mult mai complexă și, adesea, mai puțin eficientă.
Pe lângă substanțe și permis, un alt factor de risc major este viteza excesivă. Specialistul avertizează că șoferii care depășesc semnificativ limitele de viteză, în special în localități, nu se mai pot disculpa invocând necunoașterea consecințelor. Codescu oferă exemplul șoferilor prinși cu 140 km/h în localitate, subliniind pericolul iminent pe care îl reprezintă pentru viețile omenești.
Granița dintre o situație fără incidente și o tragedie este extrem de fragilă, explică Codescu. Am avut cazuri notorii de șoferi care circulau cu 140 km/h în localitate.
În astfel de situații, ce 'concept rezonabil' mai poate fi invocat? Pe măsură ce viteza crește, câmpul vizual se restrânge, iar capacitatea de a manevra vehiculul scade drastic. În localitate, situația este chiar mai gravă decât în afara ei.
La viteze de peste 50 km/h, fiecare kilometru în plus crește exponențial riscul unui accident cu consecințe fatale, deoarece nu există spațiu de manevră. Când mergi cu 140 km/h în localitate și susții că 'nu ai vrut', nu te mai încadrezi în conceptul de rezonabil. Nu poți fi considerat o persoană obișnuită care nu și-a dat seama de pericol.