Dovezi insuficiente pentru trafic de persoane
Curtea de Apel București a dat o lovitură dură procurorilor DIICOT, desființând acuzațiile grave de trafic de persoane și constituire de grup infracțional organizat în dosarul „azilelor groazei” din Bihor. Decizia vizează cazul lui Viorel Pasca și al așanumitelor „azile” din Dumbrava, Incești și Tinca.
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UEJudecătorii au concluzionat că DIICOT nu a reușit să prezinte dovezi clare și suficiente care să susțină acuzațiile. Un punct cheie al deciziei se referă la banii alocați beneficiarilor.
Procurorii ar fi trebuit să demonstreze că acuzații și-au însușit sume semnificative, însă probele administrate până acum au subminat această teză.
DIICOT susținea că, între ianuarie 2020 și septembrie 2025, Pasca și colaboratorii săi ar fi încasat nu mai puțin de 13,55 milioane de lei.
Însă, o analiză atentă a judecătorilor a relevat că sumele gestionate de acuzați – puțin peste 16 lei pe zi pentru fiecare beneficiar – erau extrem de mici.
Aceste sume infime nu puteau susține, în niciun caz, o ipoteză a îmbogățirii ilicite a celor acuzați.
Lipsa exploatării și îngrijirea medicală
Curtea a subliniat că, în condițiile în care persoanele nu puteau beneficia de asigurări sociale sau alte ajutoare, sumele disponibile pentru îngrijirea lor erau limitate, iar Ministerul Justiției a confirmat că acestea nu puteau fi rambursate în alte condiții.
Un alt argument adus de judecători a fost Hotărârea de Guvern 528/2026, prin care statul a alocat 20,028 milioane de lei pentru relocarea și protejarea persoanelor vulnerabile din centrele lui Pasca, pe o perioadă de mai puțin de șase luni. Această sumă considerabilă, comparativ cu cheltuielile zilnice ale acuzaților, slăbește considerabil teza exploatării financiare a beneficiarilor.
De asemenea, Curtea de Apel București a respins categoric acuzația conform căreia persoanele aflate în grija lui Pasca ar fi fost lipsite de asistență medicală. Dimpotrivă, s-a demonstrat că aceștia beneficiau de consultații periodice, inclusiv psihiatrice, tratamente și chiar activități recreative.
Numărul mare de apeluri la 112 pentru ambulanțe, înregistrate la centrele din Dumbrava, Incești și Tinca, contrazice ideea că pacienții ar fi fost abandonați sau privați de îngrijiri.
Judecătorii au constatat că cele trei spitale și Curtea de Apel nu aveau nicio obligație de a refuza acordarea asistenței medicale, iar dovezile au arătat că aceasta a fost oferită constant.