Ce alte încercări de sabotaj au fost descoperite pe sol românesc?
Serviciul Român de Informații (SRI) a identificat o rețea de sabotaj cu coordonare din Moscova, responsabilă pentru incendiul din 14 septembrie 2026. Focul a izbucnit în zona industrială a platformei Carfil din Brașov, la câțiva metri de sediul CARFIL SA, filială a CN ROMARM.
Culture picks
Trump, remarcă șocantă despre Nicki Minaj: „Am văzut un fund al naibii de frumos
Putin numește Musk „geniu”, iar Ucraina recuperează accesul la Starshield
Vicepreședintele Federației Japoneze de Fotbal a demisionat după sprijinul AFC pentru Infantino
AUR condamnă ferm Rusia după sabotajul de la uzina CarfilProbele arată că în spatele acțiunii stau cetățeni din fostele state sovietice, rezidenți în diverse țări ale UE. Acum se duc înainte proceduri penale, atât în România, cât și prin cooperare cu alte state europene.
Datele colectate până acum sugerează că ținta nu era doar România.
Din Federația Rusă, coordonatorii au atribuit o listă largă de obiective în regiune, inclusiv fabrici de armament și alte facilități cu valoare militară și industrială. E parte dintr-o campanie mai amplă de sabotaj rus pe teritoriul european.
În acest an, anchetele au scos la lumină și alte încercări de sabotaj pe sol românesc, vizând facilități militare internaționale și baze de antrenament pentru armata ucraineană. Scopul e dublu: să intimideze țările vizate și să slăbească contribuția lor la apărarea colectivă.
Cum ascund membrii identitatea și mișcările lor?
Cum se recrutează acești oameni?
De obicei, totul începe cu o propunere financiară pentru o sarcină care pare nevinovată. SRI subliniază că contactul se face, de regulă, prin rețelele de socializare. La început, li se oferă bani pentru activități simple, precum supravegherea sau fotografierea unor obiective.
Pe măsură ce încrederea crește, sarcinile devin mai complexe și periculoase, ajungând la distrugeri, incendieri sau chiar asasinate. Dacă un candidat refuză să continue, coordonatorii recurg la presiuni și șantaj. Rețelele exploatează în special vulnerabilități financiare, dependențe sau antecedente penale ale candidaților.
Pentru a-și ascunde identitatea și mișcările, membrii folosesc frecvent transport, cazare și mijloace de plată în numele altor persoane, precum și comunicații prin cartele din state terțe și aplicații de mesagerie criptată. SRI avertizează că aceste elemente trebuie interpretate în ansamblu și în context; luate izolat, ele nu constituie dovadă de implicare în sabotaj.
În prezent, SRI, alături de DIICOT, Ministerul Apărării Naționale – Direcția Generală de Informații a Apărării și Ministerul Afacerilor Interne, continuă verificările legate de operațiunile de sabotaj descoperite pe teritoriul național. Serviciul Român de Informații acționează în parteneriat cu colegii naționali, europeni și transatlantici, cu scopul de a identifica și contracara aceste amenințări, de a proteja obiectivele vizate și de a informa cetățenii despre metodele prin care operează rețelele de sabotaj.