Blocarea mobilității militare la podul de la Prut cauzează o vulnerabilitate majoră pe flancul estic al NATO

Finanțările europene vizează mobilitatea militară!

Vulnerabilitatea flancului estic al Alianței Nord-Atlantice este amplificată semnificativ de stagnarea proiectelor cruciale pentru mobilitatea militară în zona de graniță dintre România și Republica Moldova.

O analiză atentă a statusului actual al infrastructurii rutiere transfrontaliere relevă o serie de întârzieri și complicări juridice care pun în pericol fluxul rapid al trupelor și echipamentelor.

În prezent, progresul fizic al construcției noului pod peste râul Prut, situat la Ungheni, a atins nivelul de 56%.

Această cifră a fost comunicată oficial de compania națională responsabilă cu administrarea drumurilor, CNAIR, printr-un anunț publicat pe platforma de socializare Facebook.

Investiția totală pentru această lucrare, care exclude taxa pe valoarea adăugată, se ridică la aproximativ 151 de milioane de lei, sumă care beneficiază de cofinanțare din fonduri europene. Obiectivul principal al contractului este edificarea propriu-zise a podului, dar și a căilor de acces necesare pentru a conecta rețeaua rutieră românească cu cea din vecinătatea răsăriteană.

Totuși, autoritatea de proiect nu a menționat explicit faptul că termenul limită inițial pentru finalizare a fost deja depășit, ceea ce sugerează o perioadă suplimentară de așteptare pentru cetățeni și pentru factorii de decizie militari.

Noul pasaj rutier va deveni un element integrant al autostrăzii viitoare care leagă Târgu Mureș de Iași și apoi de Ungheni, aceasta fiind inclusă în rețeaua TEN-T Core Network. Execuția lucrărilor a demarat la finalul lunii aprilie 2025, cu o durată contractuală inițială prevăzută de 18 luni. Cu toate acestea, fără a oferi detalii suplimentare privind cauzele prelungirii, CNAIR a confirmat recent că noua dată-limită pentru încheierea activităților este luna decembrie 2027.

În contextul ritmului obișnuit al lucrărilor de infrastructură din România, o prelungire de un an s-ar putea considera relativ normală, însă în acest caz specific, impactul este amplificat de importanța strategică pe care Uniunea Europeană o acordă acestui proiect.

Finanțarea europeană a fost orientată explicit spre capacitatea de deplasare a unităților militare. Comisia Europeană a aprobat o sumă nerambursabilă de 16,5 milioane de euro pentru construirea acestei structuri, care se va distinge ca fiind primul pod cu patru benzi de circulație între cele două state.

Inițiativa a fost încadrată în pachetul dedicat mobilității militare, cunoscut sub denumirea tehnică CEF-T-2022-MILMOB, parte a programului CEF 2 Transport, care vizează adaptarea rețelei TEN-T pentru o dublă utilizare civilă și de apărare.

Specificațiile tehnice ale viitorului pod includ o lungime totală de 261,20 metri și o lățime de 13 metri pentru prima etapă, la care se adaugă încă 11,25 metri în a doua etapă.

Partea carosabilă va avea o lățime de 8 metri, iar traseul general al proiectului se întinde pe o distanță de 1 km.

Drumurile de legătură vor dispune de o parte carosabilă formată din benzi de 3,75 metri, organizate pe patru șiruri.

Tronsonul 4 leagă DN24 de podul din Ungheni!

Termenul inițial de execuție expira la finalul lunii octombrie, dar chiar și după terminarea lucrărilor, deschiderea traficului va condiționa existența punctului de control al frontierei și a drumurilor de acces, conform observațiilor asociației WatchRoad Moldova, care a documentat recent starea șantierului prin imagini obținute cu drone.

Problemele nu se opresc la pod, ci se extind asupra autostrăzii A8.

În luna august, instanța de apel din București a emis o decizie de suspendare a contractului de 4,7 miliarde de lei aferent ultimului tronson al Autostrăzii Unirii.

Acest segment este esențial pentru conectarea cu podul de la Ungheni și include primele kilometri de autostradă construiți pe pământul Republicii Moldova.

Blocajul judiciar afectează unul dintre cele mai vitale proiecte de infrastructură rutieră din țară, finanțat prin programul european Security Action for Europe (SAFE) și considerat strategic atât pentru integrarea Republicii Moldova în rețeaua de transport europeană, cât și pentru flexibilitatea militară pe flancul estic al NATO.

Decizia judecătorească a intervenit la doar o lună după semnarea contractului de execuție cu asocierea italiană ITINERA – Saipem – ICM.

Durată totală de implementare a fost fixată la 46 de luni, divizate în 10 luni pentru faza de proiectare și 36 de luni pentru lucrările propriu-zise.

Tronsonul 4, care pornește de la DN24 în apropierea Iașului și ajunge până la podul peste Prut din Ungheni, are o lungime de 15,5 kilometri pe teritoriul României. La aceasta se adaugă 4,7 kilometri de autostradă construiți dincolo de graniță, de la viitorul nod rutier din Ungheni până la centura orașului, reprezentând astfel ultima piesă din puzzle-ul Autostrăzii Târgu Neamț – Iași – Ungheni, componentă a Autostrăzii Unirii A8.

Cheltuielile pentru porțiunea de autostradă situată în Republica Moldova urcă la 64 de milioane de euro, suma fiind suportată integral de România prin intermediul fondurilor SAFE.

Din punct de vedere al calendarului oficial, termenul limită pentru finalizarea completă a Autostrăzii A8 a fost stabilit pentru data de 31 decembrie 2030.

La sfârșitul lunii septembrie, situația pe șantiere era mixtă: unele tronsoane se aflau deja în faza de execuție, altele erau încă în etapa de proiectare, iar pentru alte sectoare se pregătea abia intrarea utilajelor pe teren.

În paralel cu noile construcții, se pune problema modernizării vechiului pod de la Sculeni, care va fi, de asemenea, folosit pentru traversarea Prutului. Acest proiect, care a primit acordul de mediu în vara curentă, vizează reabilitarea unei structuri edificate în anul 1964. Analizele tehnice efectuate au evidențiat o serie gravă de deficiențe: infiltrații de apă, degradări ale matricei de beton, coroziune a armăturii metalice, deteriorarea rosturilor, afectarea parapetelor și uzură avansată a elementelor structurale principale.

De asemenea, în zona albiei râului s-au constatat acumulări masive de vegetație, inclusiv copaci crescuți pe maluri, ceea ce complicate procesul de restaurare. Durata estimată pentru finalizarea tuturor lucrărilor de consolidare și reabilitare a acestui pod este de aproximativ 42 de luni.