Naveta zilnică în România: 53 de minute pe drum pentru un traseu mediu de 17 kilometri

Cum reușesc români să ajungă la muncă în aproape 5 ore?

Comportamentul de deplasare al angajaților din România surprinde prin o paradoxală combinație între distanțe reduse și timpi de tranzit semnificativi. Conform concluziilor unui raport specializat, publicat recent, cetățenii noștri parcurg cele mai scurte trasee medii pentru a ajunge la locul de muncă, comparativ cu colegii lor din alte state europene.

Totuși, acest avantaj geografic nu se reflectă în rapiditatea deplasării, ci dimpotrivă, timpul mediu petrecut zilnic pe drumuri atinge aproape 53 de minute.

Această situație a fost evidențiată printr-o cercetare amplă, desfășurată în 16 țări din Europa, care a scos în evidență discrepanțele dintre infrastructură, distanță și eficiența transporturilor.

Analiza detaliată a datelor colectate de compania SD Worx indică faptul că România ocupă poziția a șasea în ierarhia europeană, bazată exclusiv pe durata medie a navetei. Deși acest clasament pare moderat, el maschează realitatea că distanța medie parcursă de români este, de fapt, cea mai mică dintre toate piețele analizate.

Studiul „HR & Payroll Pulse” arată că un angajat din România cheltuie, în medie, 53 de minute pe zi pentru a efectua deplasarea dus-întors către serviciu, acoperind o distanță totală de doar 17 kilometri.

Acest contrast este dramatic dacă ne uităm la media europeană, care se situează la 45 de kilometri. Astfel, diferența de distanță este considerabilă, însă timpul de deplasare rămâne ridicat, depășind chiar pragul maxim de toleranță declarat de proprii angajați.

Conform precizărilor realizatorilor studiului, românii afirmă că ar fi dispuși să petreacă, cel mult, 51 de minute pe drum în condiții ideale.

Realitatea, însă, depășește acest plafon cu două minute. La nivel continental, media acceptabilă este de 62 de minute, o valoare cu 14 minute superioară duratei medii efective a navetei. Această discrepanță sugerează o nemulțumire latentă privind calitatea infrastructurii sau a fluxului de trafic.

La capătul superior al clasamentului european, țările cu cele mai lungi durate de navetă sunt Belgia, Suedia și Irlanda. În Belgia, angajații parcurg, în medie, 64 de kilometri dus-întors, cheltuind 61 de minute pe drum. Suedia urmează cu 53 de kilometri și 57 de minute, iar Irlanda raportează 47 de kilometri parcurși în 56 de minute. La polul opus, adică printre cele mai rapide deplasări, se numără Croația, unde 37 de kilometri sunt acoperiți în doar 41 de minute, Italia, cu 42 de kilometri în 35 de minute, și Slovenia, care înregistrează 42 de kilometri parcurși în 32 de minute.

Prin urmare, din totalul celor 16 state implicate în cercetare, România deține recordul pentru cea mai scurtă distanță medie (17 km), în timp ce Belgia deține recordul pentru cea mai lungă (64 km), conform informațiilor transmise de Agerpres.

Autorii cercetării subliniază că decalajul dintre timpul consumat și distanța fizică indică o problemă fundamentală de mobilitate, mai degrabă decât una legată de distanțe mari. Datele statistice locale confirmă această teză: în România, aproape două treimi dintre participanți, adică 63%, declară că naveta lor se încadrează în intervalul de 10 la 29 de kilometri dus-întors.

Această pondere este de peste două ori mai mare decât media europeană, care se situiază la 27%. Peste această distanță redusă, însă, eficiența scade. Doar 47% dintre angajații români reușesc să finalizeze deplasarea în mai puțin de 45 de minute.

Situația se agravează pentru o minoritate semnificativă: 16% dintre români petrec cel puțin 90 de minute zilnic pe drum, un procent superior celui european de 13%. Mai mult, 11% dintre respondenții din România cheltuie cel puțin două ore pe deplasare. Dispersia regională este clar vizibilă în statisticile colectate. În zona metropolitană București-Ilfov, naveta dus-întors durează, în medie, 73 de minute, deși distanța parcursă este de abia 16 kilometri.

În restul celor șapte regiuni de dezvoltare din țară, durata medie a navetei oscilează între 43 și 49 de minute.

Presiunea exercitată de trafic este acută în capitală și împrejurimi

Presiunea exercitată de trafic este acută în capitală și împrejurimi.

Mai mult de jumătate dintre locuitorii din București-Ilfov, anume 51%, susțin că le dedică cel puțin o oră zilnică deplasării spre și dinspre locul de muncă.

Situația devine critică pentru 33% dintre ei, care ajung la minim 90 de minute pe drum, și pentru 23%, care pierd cel puțin două ore. Acest ultim grup este aproximativ dublu față de media națională de 11%.

Interesant este modul în care aceste date influențează preferințele de lucru.

Studiul arată că aceste constrângeri de timp nu determină automat o respingere a prezenței fizice la birou. Aproape jumătate dintre angajații români, respectiv 48%, doresc să mențină actualul echilibru între munca de acasă și cea din oficiu. Un procent de 38,2% preferă o creștere a volumului de activități desfășurate de la domiciliu, un indicator ușor superior mediei europene de 35,8%.

Pe de altă parte, 13,7% dintre români își doresc reducerea lucrului de acasă.

În zona cu cea mai mare presiune de navetă, București-Ilfov, dinamica este diferită: 47% dintre locuitori cer mai multă flexibilitate de la distanță, în timp ce doar 10% vor mai puțină.

De asemenea, 35% dintre angajați consideră că pierd timp valoros pe drum, timp care ar putea fi alocat productivității; în București-Ilfov, acest sentiment este împărtășit de 43% dintre respondenți.

Un alt aspect notabil este percepția asupra opțiunilor de transport. România se clasează pe locul al doilea în rândul celor 16 țări analizate, în ceea ce privește diversitatea și disponibilitatea variantelor de deplasare. 61% dintre români consideră că au suficient de multe opțiuni pentru a ajunge la serviciu, comparativ cu o medie europeană de 53%.

Doar Olanda depășește acest nivel, cu un procent de 70%.

Deși transportul public este evaluat pozitiv de 52% dintre angajați, care îl consideră convenabil, fiabil și accesibil (față de media europeană de 36%), există o contradicție evidentă în cazul capitalei.

În București-Ilfov, 58% dintre locuitori apreciază pozitiv sistemul de transport public, cel mai ridicat procent din țară, chiar dacă aici se înregistrează și cea mai lungă durată medie a navetei.

Cercetătorii concluzionează că existența și popularitatea opțiunilor de transport nu garantează automat o deplasare rapidă, așa cum demonstrează raportul dintre durata ridicată și distanța scurtă.

Metodologia studiului „HR & Payroll Pulse” s-a desfășurat între 27 ianuarie și 20 februarie 2026, acoperind 16 state europene: Belgia, Germania, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Croația, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Marea Britanie și Suedia. Eșantionul a inclus 5.936 de decidenți din domeniul resurselor umane și 16.500 de angajați. SD Worx, compania care a realizat analiza, este un specialist în soluții de resurse umane, salarizare și administrarea timpului de lucru.

Structura sa susține peste 100.000 de organizații, procesează lunar salariile a peste șase milioane de angajați și a înregistrat venituri de 1,3 miliarde de euro în anul 2025.