Republica Moldova va declara starea de urgență în sectorul energetic și hidrologic, cu rezerve de echipamente

Vor fi create rezerve de echipamente pentru intervenții rapide la defecte

Republica Moldova va adopta starea de urgență în sectorii energetic și hidrologic. Măsurile corespunzătoare vor fi implementate în conformitate cu deciziile luate de către autoritățile competente.

Președintele Maia Sandu a presedat o ședință a Consiliului Național pentru Securitate, organizată luni, 21 septembrie, în care a fost analizată situația în domeniul aprovizionării cu resurse esențiale. În cadrul întâlnirii, s-a stabilit necesitatea declarării unei stări de urgență pentru a asigura continuarea funcționării sistemelor vitale, mai ales în perspectiva sezonului rece.

printre măsurile aprobate se numără menținerea și dezvoltarea rutelor alternative pentru importul energiei electrice, cu accent pe utilizarea posibilă, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România.

De asemenea, se va dorința maximizării capacității comerciale la frontiera dintre cele două state, în scopul de a reduce dependența de un singur canal de furnizare.

Până la data de 1 noiembrie, instituțiile publice vor pregăti un ghid informativ destinat populației. Acesta va conține indicații practice privind modul de reducere a consumului de energie, pașii de urmat în cazul unei întreruperi temporare a furnizării electrice, precum și variante de soluții de rezervă disponibile.

Scopul este de a conștientiza cetățenii și de a le oferi instrumente pentru a gestiona eventualele perturbări.

Un alt punct important abordat în ședință a fost protecția infrastructurii critice împotriva amenințărilor reprezentate de dronelor.

S-a menționat că, în anul 2026, au fost înregistrate 39 de încercări de intruare nelicită în spațiul aerian, în contraste cu 17 astfel de evenimente în anul 2025.

Se activează un mecanism de coordonare special pentru perioada rece!

Acestă creștere a motivat discutii despre necesitatea de a Îmbunătăți sistemele de monitorizare și de Conform comunicatului oficial al Președinției, Consiliul Național pentru Securitate a subliniat că scopul deciziei este de a furniza instituțiilor instrumente adecvate pentru a intervene prompt în fața unor deranjări semnificative și de a asigura stabilitatea aprovizionării cu energie electrică, gaze naturale și produse petroliere.

În plus, decizia prevede activarea unui mecanism de coordonare special conceput pentru perioada rece, precum și actualizarea și testarea procedurilor de intervenție în situații de lipsă de resurse sau de deranjări majore. Autoritățile responsabile vor dezvolta planuri de acțiune pentru diferite scenarii de risc și vor asigura menținerea capacităților și a rutelor alternative pentru importul energiei electrice, inclusiv prin utilizarea traseului Moldova–România.

Guvernul se angajează, de asemenea, să asigure resursele financiare necesare pentru funcționarea corectă a sistemului de compensații pe întregul timp al sezonului rece. Aceste compensații vor fi calculate în funcție de modificările tarifelor și de gradul de vulnerabilită al fiecărei gospodării, așa cum a afirmat președintele Maia Sandu. De asemenea, vor fi monitorizate stocurile de gaze naturale și se va pregăti constituirea graduală a rezervelor de urgență de produse petroliere.

Pentru a asigura intervenții rapide în cazul defectelor tehnice, vor fi create rezerve de echipamente, materiale și piese de schimb esențiale. În același timp, se va elabora un plan etapizado pentru consolidarea protecției obiectivelor energetice critice, precum și pentru actualizarea strategiilor de continuitate și de reparare a infrastructurii în situații de avarii mari.

Vulnerabilitățile identificate în domeniul cibernetic vor fi abordate ca prioritate, cu scopul de a le elimina în cel mai scurt termen posibil.

În contextul analizării riscurilor de securitate, s-a discutat și despre necesitatea de a apăra infrastructurile critice împotriva atacelor cu dronelor. Republica Moldova continuă să îmbunătățească capacitățile sale de detectare și de neutralizare a acestor aparate, beneficând de sprijinul partenerilor străini.

În această privință, Ministerul Apărării a obținut un finantament nerambursabil de 120 de milioane de euro de către Uniunea Europeană, destinat achiziționării unui sistem de apărare antiaeriană de rază medie, capabil să detecteze și să distrugă ținte aeriene.

În final, s-a stabilit că va fi verificată capacitatea obiectivelor critice de alimentare cu apă și de canalizare să continue să funcționeze chiar și în situații în care se produce o întrerupere a furnizării cu energie electrică. Acest lucru face parte dintr-o strategie mai largă de reziliență, care își propune să asigure că serviciile esențiale nu vor fi afectate, indiferent de natură sau intensitate a perturbărilor.