România la primul Campionat Mondial de Fotbal

Cum a debutat România la Campionatul Mondial!

România este una dintre puținele naționale care s-au calificat la primele trei ediții consecutive ale Cupei Mondiale: Uruguay 1930, Italia 1934 și Franța 1938. Dintre cele 23 de ediții ale turneului, România a participat doar la șapte, dar debutul său a fost unul promițător.

Lotul de România la Campionatul Mondial din Uruguay, 1930. FOTO FRF. ro O poveste cu începuturi dificile Povestea participării României la prima ediție a Campionatului Mondial începe într-un context dificil de imaginat astăzi.

În 1921, jurnalistul sportiv francez Jules Rimet a devenit președintele FIFA și a înțeles că fotbalul era jucat în zeci de țări, dar nu exista o competiție care să reunească toate naționalitățile.

În 1928, el a convins celelalte federații să organizeze primul campionat mondial. Uruguay, dublu campion olimpic în 1924 și 1928, a fost ales gazda evenimentului, care a coincis cu centenarul independenței sale.

Uruguayul a construit special pentru turneu Estadio Centenario din Montevideo și a trimis invitații în toate țările unde se juca fotbal, sperând la participarea a 32 de echipe. Însă, marea criză economică a afectat planurile.

Călătoria spre Uruguay Echipele europene, asiatice și africane au refuzat să călătorească din cauza costurilor și a distanței - fără avioane de pasageri, călătoria la Montevideo dura 20 de zile.

Perioada de participare și întoarcere adăugată însemna în total aproximativ 65 de zile, adică peste două luni de absență de la locul de muncă, într-un moment în care concedierile erau frecvente.

Jucătorii de fotbal din acea perioadă erau amatori - muncitori care jucau în zilele lor libere. Riscul de a-și pierde slujba era real. Jules Rimet a reușit să convingă personal doar patru echipe europene să participe: Belgia, Franța, Iugoslavia și România.

Celelalte 13 echipe prezente au venit de pe continentul american. Rolul lui Carol al II-lea Federația Română de Fotbal, fondată în 1909, a fost mult timp nehotărâtă.

Situația a fost deblocată de Carol al II-lea, regele proaspăt încoronat la 8 iunie 1930.

Cum au ajuns celelalte 13 echipe la primul Mondial?

Regele, probabil dornic de popularitate, i-a garantat secretarului Federației, Octav Luchide, că jucătorii de fotbal chemați în lot își vor păstra locurile de muncă și salariile pe durata călătoriei.

România a fost invitată direct de Rimet, care o cunoștea ca o țară de fotbal în dezvoltare.

Lotul României Lotul numit pentru Campionatul Mondial avea doar 15 jucători și patru rezerve, fiind format în mare parte din cei mai buni jucători ai momentului.

Portari: Ion Lăpușneanu și Samuel Zauber. Fundași: Rudolf Bürger, Joseph Czako și Adalbert Steiner. Mijlocași: Alfred Eisenbeisser, Ladislau Raffinsky, Corneliu Robe și Emerich Vogl.

Atacatori: Ștefan Barbu, Adalbert Deșu, Andrei Glanzmann, Elemér Kocsis, Nicolae Kovács, Constantin Stanciu și Rudy Wetzer, care era și căpitanul echipei. Antrenorul lotului era Constantin Rădulescu. Structura lotului reflecta sistemul de joc al epocii, ultra-ofensiv 1-2-3-5. Drumul spre Uruguay Călătoria spre Uruguay a fost o aventură în sine.

Lotul românesc a călătorit cinci zile cu trenul spre Genova, apoi s-a îmbarcat pe transatlanticul Conte Verde, împreună cu delegații FIFA și alte două echipe europene.

Traversarea Atlanticului a durat 14 zile.

La sosirea în Montevideo, românii au fost întâmpinați cu salve de tun și cazați la Hotelul Charlton, împreună cu echipa franceză, cu care jucătorii români au legat prietenii pe drum.

Primul meci România a debutat pe 14 iulie 1930, pe Stadionul Pocitos, împotriva Peru. Tricolorii erau considerați outsideri. Peruvienii s-au prezentat pe teren cu zâmbetul superiorității, considerând că România nu avea șanse.