România, model pentru Ungaria: amenzi mari pentru trotinetele folosite greșit

Interzic regulamentul transportului pe trotinetă electrică?

Ungaria se uită spre România pentru a-și modela propria legislație privind micromobilitatea, mai ales în ceea ce privește sancționarea abaterilor la trafic cu trotinete electrice.

Presa maghiară a subliniat recent că regulile stricte impuse în România pot servi drept ghid pentru vecinii noștri, care se află în plină dezbatere asupra unui nou Cod rutier dedicat acestor vehicule.

În contextul în care Ungaria își pregătește cadrul normativ, exemplele din România demonstrează că încălcarea regulilor de circulație cu un scuter electric poate duce la pierderi financiare semnificative pentru utilizatori.

În România, sistemul de penalizări a suferat o ajustare importantă începând cu 1 iulie. Valoarea unui punct de penalizare a urcat de la 202,5 lei la 216,25 lei. Această schimbare afectează direct calculul amenzilor, care sunt determinate în funcție de gravitatea încălcării, măsurată prin numărul de puncte de penalizare atribuite. Astfel, pentru abaterile care implică 4 sau 5 puncte, șoferii trebuie să plătească sume care oscilează între 865 și 1.081 lei. Când gravitatea este mai mare, iar punctajul atinge pragul de 6 până la 8 puncte, sancțiunea poate ajunge la o sumă de 1.730 lei.

Presa maghiară, inclusiv publicația Vilaggazdasag, a tradus aceste valori în moneda locală, arătând că amenda maximă din România echivalează cu aproape 120.000 de forinți, o sumă care se traduce în aproximativ 1.700 lei români. Această comparație subliniază severitatea sistemului românesc, care este perceput ca un model de eficiență în gestionarea traficului cu trotinete.

Regulamentele locale interzic explicit transportul unui pasager pe o trotinetă electrică — vehiculul este destinat exclusiv unei singure persoane. De asemenea, există condiții clare legate de vârsta minimă pentru conducere: doar persoanele care au împlinit 14 ani pot folosi aceste mijloace de transport.

Pentru minorii cu vârsta cuprinsă între 14 și 16 ani, purtarea unei căști de protecție pe carosabil este obligatorie. Nerespectarea acestor norme, precum și traversarea neregulamentară a trecerii de pietoni, atrage după sine o amendă fixă de 865 lei.

Situația se agravează în cazul unor încălcări specifice, cum ar fi ținerea telefonului mobil în mână în timpul mersului sau oprirea la semaforul roșu.

Piața a reacționat rapid la aspectele legislativ?

În aceste circumstanțe, valoarea amenzii crește la 1.297,5 lei.

Sancțiunea maximă, de 1.730 lei, este rezervată pentru conducerea unui astfel de vehicul sub influența alcoolului — o abatere considerată critică din punct de vedere al siguranței.

O acțiune de control desfășurată în luna august în Capitala a demonstrat impactul financiar al acestor reguli, colectând amenzi care au depășit suma totală de 12.000 lei. Reglementările impun, de asemenea, respectarea infrastructurii dedicate: trotinetele trebuie să utilizeze pista de biciclete ori de câte ori aceasta este disponibilă. În absența unei piste separate, aceste vehicule sunt permise doar pe drumurile publice unde viteza maximă autorizată este de 50 km/h.

Pe lângă aspectele legislative, piața a reacționat rapid.

Compania Lime, unul dintre operatorii majori, a emis un comunicat în care subliniază necesitatea unei analize aprofundate a transportului urban, sugerând că reglementările trebuie să țină cont de dinamica complexă a mobilității urbane.

În timp ce România aplică aceste norme, Ungaria se află în faza de proiectare a propriului set de reguli. Proiectul de lege în dezbatere propune introducerea unei categorii distincte pentru vehiculele electrice, clasificarea făcându-se în funcție de puterea motorului și viteza maximă. Pentru scuterele electrice cu putere redusă, vârsta minimă de utilizare ar fi coborâtă la 12 ani. De asemenea, s-ar impune o limită de viteză de 10 km/h atunci când circulă pe trotuar, o măsură destinată să protejeze pietonii.

Această dinamică regională evidențiază importanța colaborării între statele carpatice, tema fiind adusă în discuție și de președintele Nicușor Dan la summitul din Ucraina, unde a apelat la o cooperare mai strânsă pentru construcția de drumuri și facilitarea trecerilor de frontieră. Deși subiectul trotinetelor pare nișat, el se încadrează într-o realitate urbană mai largă, marcată de alte evenimente recente, precum decizia Uniunii Europene de a interzice rețelele sociale copiilor sub 13 ani, care reflectă o tendință generală de reglementare a tehnologiei în viața publică.

Jurnalismul independent continuă să urmărească aceste evoluții, oferind publicului o imagine de ansamblu asupra schimbărilor legislative și a impactului lor concret în buzunarul cetățenilor. De la controversele politice interne, precum replicile lui Grindeanu după ce UDMR a readus rotativa pe masă, până la declarațiile internaționale despre refuzul unui stat NATO de lângă Ucraina de a aplica „articolul 5” chiar și în caz de atac rusesc, agenda media rămâne aglomerată.

Totuși, aspectele practice ale mobilităților urbane, cum ar fi amenzi pentru trotinete, rămân un punct de referință pentru cei care urmăresc cum schimbările normative afectează viața de zi cu zi.