Rusia își mută exporturile de cereale din Marea Neagră în Baltica și Arctica

Unde pleacă cerealele rusești?

Moscova își reconfigurează radical rutele pentru exportul de cereale și mută accentul de la Marea Neagră spre nordul îndepărtat. Potrivit Reuters, companiile rusești adaptează în urgență infrastructura portuară din Marea Baltică și Arctica.

Planul e simplu: terminale gândite inițial pentru cărbune sau îngrășăminte sunt transformate rapid ca să poată procesare cereale. Lovitura vine după ce atacurile cu dronă ale ucrainenilor au dat bătăi de cap serioase porturilor de la Marea Neagră, o tendință confirmată din plin de oamenii din piața agricolă și de transportatori.

Contextul regional arată o scădere bruscă a volumelor.

În ultimele luni, Rusia — liderul mondial la grâu — și Ucraina s-au trezit cu transporturile reduse drastic din cauza atacurilor reciproce care au lovit navele și porturile din Marea Neagră.

Ca să înțelegem proporțiile, datele Agerpres arată că sezonul trecut aproape 90% din exporturile maritime rusești treceau prin Marea Neagră. Acum, această dependență scade vizibil.

Ce se întâmplă cu transportul feroviar?

Un caz școală este terminalul privat Ultramar din portul Ust-Luga, la Marea Baltică.

Cu o capacitate de 37 de milioane de tone, terminalul era destinat exclusiv îngrășămintelor. A fost însă adaptat rapid pentru cereale.

O sursă care a văzut procesul-verbal de la ședința din august a Ministerului Rus al Transporturilor spune că s-a pus la cale redirecționarea mărfurilor de la Demetra — cel mai mare trader rus de grâu — chiar spre acest terminal.

Piața arată că interesul e general, nu doar al celor de la Demetra. De altfel, cerealele Demetra pleacă deja spre Ultramar, care a început manipularea mărfurilor agricole încă din august.

Cifrele de pe calea ferată spun aceeași poveste.

Intră oare și Murmansk în joc?

În septembrie, cererile pentru transportul de cereale spre terminalul baltic au ajuns la aproximativ 260.000 de tone, marfa fiind trimisă mai departe spre Egipt și Arabia Saudită.

Înainte, Ultramar nici nu se atingea de cereale. Lucrurile se mișcă și la Sankt Petersburg, unde terminalele Modul și BSMZ au intrat în joc, deși până acum n-aveau treabă cu grânele. Terminalul Modul poate rula lunar până la 70.000 de tone de cereale în containere, deși costurile sunt mai mari pe această variantă.

Specialiștii din industrie spun că această conversie va crește serios mușchii exporturilor rusești din Marea Baltică. Azi, capacitatea combinată a porturilor baltice e între două și șapte milioane de tone, mult sub cele peste 60 de milioane disponibile în sud.

Operatorul feroviar de stat Russian Railways pune deja cerealele spre Baltica și Arctica pe primul loc, având la dispoziție și subvenții de la stat.

În același timp, portul Murmansk — al patrulea ca mărime din Rusia, cu o capacitate anuală de până la 24 de milioane de tone — a anunțat că din octombrie se pregătește să dea drumul exporturilor de cereale. Nu se știe exact care terminale sunt convertite, mai ales că n-au fost raportate șantiere noi recente. Până acum, portul trimitea în lume cărbune, minereu și metale. Un specialist din piață estimează că, Murmansk putând primi nave mari din clasa Panamax, costurile cu transportul maritim n-ar trebui să explodeze.