Dunărea ajunge la 1.400 de metri cubi pe secundă la intrarea în România

Debitul Dunării sub media istorică: ce înseamnă pentru hidrologie?

Dunărea are un debit de 1.400 metri cubi pe secundă când intră pe teritoriul României.

Culture picks

Bolojan și Țoiu cer verificări la Bruxelles privind amendamentul Fritz din Legea ANIRogobete: Guvernul Bolojan a lăsat secțiile ATI, AVC și Neonatologie fără baniMecklenburg: AfD poate câștiga alegerile din două lande germane în septembriePrefectul a blocat Pasajul Petricani: lucrările se amână cu doi ani

La Baziaş, punctul de intrare în ţară, fluxul apării va rămâne constant în ziua inaugurală a perioadei analizate, la 1.450 metri cubi pe secundă, pentru a începe apoi o scădere graduală în ziua următoare, ajungând la exact 1.400 metri cubi pe secundă. Acest nivel se va menține neschimbat până la finalul intervalului, valori care sunt considerabil sub media istorică lunară pentru septembrie, care se situează la 3.800 metri cubi pe secundă.

Această diferență reflectă o stare de uscare hidrometeorologică prelungă, cu efecte directe asupra volumului de apă utilizabil în sistemele de irigație și în funcționarea centralele hidroelectrice de pe sectorul inferior al fluviului.

Malurile de lângă Porţile de Fier vor prezita, în mare parte, un debit în mică scădere, cu excepția primelor două zile, când se anticipă o variabilitate redusă, cu valori aproape constante între Hârşova şi Tulcea, conform estimărilor specialistilor în hidrologie.

De ce Dunărea intră în România cu un debit mult sub media istorică?

În cadrul prognozei trimestriale, au fost calculate pentru luna septembrie două valori de referință: un vârf de debit de 1.800 metri cubi pe secundă și un minim de 1.400 metri cubi pe secundă.

Pe râurile din interiorul țării, debitul zilnic mediu va arăta o tendință de stabilitate, cu excepția ultimelor două zile ale intervalului de prognoză, când se așteaptă o creștere modestă, determinată de cadransuri de precipitaţii, sub forma de averze, cuantificate în prognoze. Podelele bruscoase și de scurtă durată pot determina scurgeri rapide pe suprafață, crescând riscul de inundări locale în săturile și orașele poziţiţi pe terenuri joase.

Spre finalul intervalului, hidrologii avertizează că pot apăra creșteri mai semnificative atât a nivelului apei, cât și a debitului, în special pe coursurile mici din zonele collineare și muntene, efect produs de ploile asteptate.

În luna septembrie 2026, regimul hidrologic al râurilor va oscila între 30 și 50 procente din mediile lunare multianuale, iar pe bazinul hidrografic al Prahovei și în bazeanele superioare ale râurilor Buzău și Ialomiţă, valorile vor fi mai ridicate, între 50 și 80 procente din mediă.

În schimb, pe râurile din bazinul Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, pe cursul superior al Siretului, pe afluenţii Prutului și pe coursurile din Dobrogea, se vor înregistra valori sub 30 procente din mediile de referință, indicând un deficit semnificativ de apă în aceste zone.