Ce forme geologice uimitoare ascunde mediul subteran al Peșterii Movile?
București, 1 septembrie 2026 – Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a deschis o nouă expoziție dedicată aniversării de 40 de ani de la descoperirea Peșterii Movile, un fenomen subteran unic în lume, situat lângă Mangalia. Expoziția, deschisă în prezența unor specialiști de renom, evidențiază semnificația științifică și ecologică a acestui mediu izolat, care a dus la identificarea primului ecosistem terestru chemoautotrof cunoscut pe Pământ.
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UELa deschidere, au fost prezenți Ruxandra Nițescu, curatoarea expoziției și bioecolog, alături de Cristian Lascu, geolog, speolog și descoperitor al peșterii, precum și Dr. Șerban Sarbu, biospeolog și cercetător al ecosistemului subteran, care a contribuit semnificativ la înțelegerea mecanismelor de supraviețuire ale organismelor din acest mediu. Au participat și Mihai Hristescu, speolog și președinte al GESS, precum și Dr. Alexandra-Maria Hillebrand-Voiculescu, cercetătoare din Compartimentul de Biospeologie și Edafobiologie al ISER, care au aportat perspective valoroase privind biodiversitatea și adaptațiile specifice găsite în Peștera Movile.
Mediul subteran al peșterii prezintă o uimitoare varietate de forme geologice: de la formațiuni spectaculoase și galerii învelitoare până la săli spacious și o faună extrem de specializată. Știința o consideră o „capsulă de timp”, o cameră izolată care a rămas neschimbată de milioane de ani, fără influența directă a luminii solare sau a atmosferei de suprafață.
Descoperită în an 1986 printr-un întâmplător, peștera a dezvăluit un lucru remarcabil: un ecosistem care nu se bazează pe fotosinteză, ci pe energie chimică derivată din oxidarea hidrogenului sulfurat și metanului prezenți în pământ și în apele subterane.
La o adâncime de circa 20 de metri, viața se susține prin intermediul unor microorganisme capabile să transforme anorganicele compuși în materie organică, formând baza unei rețele trofice întregi. Organismele care trăiesc aici au evoluat în lipsa luminii: au pierdut ochii și pigmentația, au dezvoltat corpuri alungite pentru a se mișca prin pasaje înguste, au reduț metabolismul și au dezvoltat organe senzoriale foarte affinată pentru a naviga, găsi hrana și comunica în întuneric complet.
De ce fauna invertebrată din Peștera Movile este atât de unică?
Fauna invertebrată din Peștera Movile este marcata de un grad excepțional de endemism.
Multe dintre specii găsite aici nu au fost identificate niciunde altundeva pe glob, iar unele sunt atât de rare și slabe studiate încât nu și-au câștigat încă un nume vulgar sau popular.
Aceste adaptații evolutive fac din peșteră un laborator natural de neînlocuit pentru studiul evolutiei în condiții extreme.
Ajumprezând patru decenii de la prima incursiune subterană, expoziția la „Antipa” prezintă o selecție de imagini istorice și contemporaine care urmăresc evoluția explorării și documentării peșterii, de la primele sărături în întuneric până la cele mai recente cercetări științifice. Prin aceste vizualizări, publicul poate urmări cum a fost reconstruită povestea unei lumi ascunse, care a supraviețuit izolată timp de milioane de ani, fără contact cu lumea de deasupra.
Intrarea la vernisaж a fost liberă, iar expoziția va rămâne deschisă pentru public în cadrul circuitului permanent al Muzeului „Grigore Antipa” până la data de 25 octombrie, oferind oportunitatea vizitatorilor de toate vârstele să exploreze misterele unui ecosistem subteran care continuă să inspire astonament și curiositate științifică.