Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, își încheie mandatul: Un act de protest și o demisie forțată

Abuz de putere sau obligație legală, ce se întâmplă în Ungaria?!

Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, a semnat recent amendamentul constituțional care îi pune capăt mandatului.

Culture picks

Peste 400 de spitale intră luni în grevă: cel mai amplu protest din sănătate din ultimele două decenii a fost anunțatDeversare ilegală lângă Pădurea Băneasa: Amendă de 15.000 de euro pentru administratorul unui complex rezidențialDonarea de sânge în România: Beneficii până în 2026 și cum poți salva viețiSuperliga debutează cu surprize: Craiova defilează, CFR Cluj se împiedică la Galați

Deși a îndeplinit o obligație legală, decizia a fost însoțită de critici vehemente din partea șefului statului, care a denunțat-o drept un „abuz de putere politică”.

Acest eveniment marchează o schimbare semnificativă în peisajul politic ungar, survenită în urma ascensiunii noului guvern condus de Peter Magyar.

Implicații pentru democrație și putere

Într-un mesaj video transmis publicului, Sulyok și-a exprimat îngrijorarea profundă față de al 17-lea amendament la Legea Fundamentală. El a subliniat că, în calitatea sa de președinte, nu deține prerogativele constituționale de a contesta amendamentele la Curtea Constituțională.

Astfel, chiar dacă legea ar putea contraveni unor principii fundamentale ale statului de drept, președintele se află în imposibilitatea de a interveni legal.

Sulyok a descris amendamentul ca fiind „un exemplu grav și rușinos de abuz de putere politică”, avertizând că acesta reprezintă „un punct de ruptură în democrația constituțională a Ungariei”. El a accentuat că valorile esențiale ale unei societăți libere – democrația, separarea puterilor și statul de drept – au fost „călcate în picioare în interes politic”.

Ascensiunea partidului TISZA și contextul politic

Președintele a atribuit întreaga responsabilitate pentru această decizie autorității legislative care a modificat Constituția.

Președintele Ungariei a argumentat că amendamentul „a pus efectiv capăt statului democratic de drept”, o realizare a revoluției din 1956 și a schimbărilor de regim din 1989-1990. El a avertizat că, odată cu intrarea în vigoare a acestei modificări, instituția prezidențială își va pierde independența, devenind subordonată executivului și factorului politic. În consecință, rolul constituțional al președinției, de mecanism de control și echilibru al puterilor în stat, va fi compromis.

Amendamentul a fost inițiat de guvernul condus de Peter Magyar, liderul partidului TISZA (Respect și Libertate). Această formațiune de centru-dreapta, proeuropeană și anticorupție, a obținut o victorie zdrobitoare în alegerile din aprilie, asigurându-și o majoritate de două treimi în Parlament. Această majoritate a permis noului guvern să impună modificări constituționale fără opoziție semnificativă.

Schimbarea politică de la Budapesta este interpretată ca o dorință a noului guvern de a înlocui un președinte ales cu sprijinul fostei majorități Fidesz-KDNP și asociat cu administrația lui Viktor Orban. Tamás Sulyok, ales în 2024 de Parlamentul Ungariei, a fost perceput ca un reprezentant al vechii gărzi politice.

Un act de datorie prezidențială sub protest

În ciuda criticilor vehemente, președintele Sulyok a subliniat că, prin promulgarea legii, și-a îndeplinit obligația prevăzută de Legea Fundamentală, după o analiză atentă a opțiunilor juridice și a propriei conștiințe. El a declarat că „semnătura mea reprezintă ultimul act al datoriei mele prezidențiale și un semn al respectului meu deplin pentru instituția președintelui, în orice împrejurare”.

Intrarea în vigoare a modificării constituționale va duce la încetarea mandatului șefului statului în ziua următoare.

Această situație subliniază tensiunile și provocările cu care se confruntă democrația ungară, pe măsură ce noul guvern își consolidează puterea și își pune amprenta asupra Constituției.