Cum a trecut noua regulă prin Senat fără niciun vot?
Senatul a lăsat să treacă, fără nicio intervenție, modificarea privind compatibilitatea pensiei de stat cu venitul din activitate. Inițiativa guvernamentală, care vizează restricționarea acestui cumul printr-o reducere semnificativă a beneficiilor, se pregătește să fie analizată de Curtea Constituțională.
Culture picks
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UE
Cinci reținuți în dosarul de pornografie infantilă: percheziții în patru județeTextul legislativ, propus de executiv, a fost considerat adoptat de Senat prin simpla expirare a termenului stabilit pentru dezbateri, fără discuții, voturi sau modificări substantive. Astfel, proiectul a continuat automat spre Camera Deputaților, unde va putea fi revizuit sau respins.
Scopul măsurii este, conform autorităților, prevenirea perceperii simultane și complete a două venituri finanțate din bugetul de stat – pensia specială și salariul – de către persoane care au încetat activitatea la o vârstă relativ mică, între 45 și 50 de ani, și care se reintegrează ulterior în sistemul public. Conform propunerii, beneficiarii unei pensii de serviciu sau militare pot păstra dreptul de a lucra în instituții statale, dar doar dacă consimt o scădere a pensiei cu 85%.
În sectorul privat, însă, aceleași persoane pot combina pensia deplină cu venitul din muncă, fără restricții.
De ce 85%? Controversele din jurul cifrei!
Această diferență de tratament a generat controverse, deoarece autoritățile nu au oferit o explicație tehnică sau actuarială clară pentru alegerea exactă a procentului de 85%, în loc de alte valori precum 50% sau 70%. Criticii subliniază că pensiile militare sau de serviciu nu sunt alcătuite exclusiv din privilegii, ci pot include și o componentă acumulativă, rezultat al contribuțiilor efectuate în timpul carierei.
Aplicarea unei reduceri atât de mari asupra integralității beneficiilor ar putea fi percepută nu ca o măsură de echitate, ci ca o intervenție disproporționată și potențial confiscatorie.
De asemenea, se observă o inegalitate flagrantă: un pensionar cu pensie bazată pe contribuții poate păstra integral ambele venituri – pensia și salariul de stat –, în timp ce un pensionar militar sau special pierde majoritatea pensiei sale dacă alege să continue să lucreze pentru stat. Această distincție necesită o justificare juridică solidă, nu doar un sprijin politic, mai ales în contexte în care principiile egalității și nediscriminării sunt fundamentale.
Un precedent relevant există deja: în 2023, Curtea Constituțională a anulat o lege asemănătoare care includea și ea mecanismul de reducere a pensiei cu 85%.
Decizia, numărul 521/2023, a condamnat norma pentru lipsa unei justificări logice și coerente, pentru aplicarea unui tratament diferit fără motiv obiectiv și pentru includerea de excepții apărute arbitrate.
Cum a trecut automat prin Senatul modificarea la pensia de stat?
Această decizie a subliniat că orice restricție a drepturilor pensionarilor trebuie să se bazeze pe criterii obiective, proporționale și nediscriminătorii.
Camera Deputaților are acum ocazia să corecteze proiectul înainte de a-l adopta definitiv.
Totuși, dacă îl votează în forma actuală, există riscul de a urma un model cunoscut în procesul legislativ românesc: entuziasm inițial la nivelul executiv, pasivitate sau lipsă de implicare în Senat, urmată de o censură eventuală la Curtea Constituțională.
Această secvență ar putea duce la anularea normei, după un proces costisitor și provocator pentru încrederea publică în stabilitatea sistemului de pensii.
