Autoritatea Electorală Permanentă va funcționa tot anul, nu doar în campania electorală

Șase titluri majore, fiecare cu capitole detaliate!

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) se pregătește să-și schimbe radical modul de lucru, trecând de o activitate sezonieră la o funcționare continuă, pe tot parcursul anului. Această schimbare nu este doar tehnică — este o redefinire a rolului ei în sistemul democratic.

Ideea a fost prezentată de șeful instituției, Adrian Țuțuianu, într-o conferință de presă la care a detaliat noul proiect de lege privind organizarea și funcționarea AEP.

Conform proiectului, AEP nu va mai fi doar o structură care se activează în săptămâna votului, ci o autoritate administrativă permanentă, cu responsabilități în toate fazele procesului electoral: de la pregătirea scrutinurilor și stabilirea regulilor, până la organizarea votului în ziua alegerilor și analizarea rezultatelor după închiderea urnelor.\n Prezentarea a avut loc miercuri, iar Țuțuianu a explicat că, în săptămâna viitoare, va începe discuțiile cu partidele politice și cu reprezentanții administrației publice locale.

Scopul este clar: proiectul de lege să fie adoptat fie prin Guvern, fie direct de parlamentari, fără a se resorta la ordonanța de urgență — un instrument pe care îl consideră nepotrivit pentru o materie atât de importantă.

Motivația spatele acestei modificări este simplă: în prezent, AEP nu are o lege proprie de organizare și funcționare. Este una dintre cele puține autorități centrale care funcționează fără un cadru legal clar și unitary. În schimb, activitatea ei este regulată prin multe acte normative separate, ceea ce duce la fragmentare și ineficience. Pentru a rezolva această situație, în interiorul AEP a fost creat un grup de lucru care a lucrat trei luni la elaborarea textului final.

Proiectul de lege are șase titluri majore, fiecare cu capitole detaliate. Acestea clarifică statutul juridic al AEP, misiunea ei și rolul în administrația electorală.

O noutate importantă este accentul pus pe profesionalizarea personalului și pe un management modern al administrației electorale. Textul confirma că AEP va rămâne o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sediul în București și competențe generale în materia electorală.

Noua legislație va transforma AEP într-o prezență constantă, nu într-o aparitie episodică. Astfel, autoritatea va acționa înainte, în timpul și după fiecare scrutin. Activitățile se vor concentra pe trei direcții: aplicarea coerentă a normativului electoral, susținerea organizării scrutinurilor și creșterea participării votului, precum și informarea corectă a cetățenilor despre procesul electoral.

Aparat organizat la nivel central și teritorial!

Ce privește raportarea către Parlament, proiectul stabilește limite clare. Controlul parlamentar se va referi la numirea și revocarea conducerii, la verificarea rapoartelor anuale și la aprobarea bugetului. AEP va trebui să trimită la Parlament două rapoarte obligatorii pe an. Primul, despre activitatea anului trecut, va fi trimis până la 15 aprilie. Al doilea, referitor la organizarea și desfășurarea alegerilor sau unui referendum, va fi publicat în maximum trei luni de la anuncirea rezultatelor ufficiale.

În ceea ce privește personalul, proiectul stabilește un aparat organizat la nivel central și teritorial.

Numărul total de posturi este plafonat la 371, fără a include funcțiile de demnitate publică. La nivel territorial, echipele vor fi mici — doar trei sau patru angajați per structură — pentru a optimiza cheltuielile. În același timp, se introduc amenzi de la 5.000 la 20.000 lei pentru cele care obstrucționează activitățile de control, monitorizare, verificare, inspecție sau documentare.

Actele cu amenzi vor fi publice.

Pentru conducerea AEP, cerințele sunt riguroase. Conducerea va fi formată dintr-un președinte și doi vicepreședinți, fiecare cu un mandat de opt ani.

Pentru a putea candida, este necesar un diplomă de master și minim 15 ani de experiență profesională.

Interziceri se aplică pentru cei cu condamnări definitive pentru infracțiuni intenzionate, cu sancțiuni disciplinare de destituire în ultimii cinci ani, cu trecut în Securitate sau serviciile de informații, sau cu legături de rudenie sau afinitate până la gradul al treilea cu președintele, membrii Guvernului sau președintele Senatului.

Toate aceste prevederi păstrează esența reformei: transformarea AEP de la o instituție reactivă într-o forță stabilă, profesională și constantă prezentă în viața democratică a țării.