Cernavodă fără apă de răcire: O amenințare reală sau o alarmă falsă?!
Într-un interviu acordat postului B1TV, fostul președinte Traian Băsescu a tras un semnal de alarmă privind situația critică a centralei nucleare de la Cernavodă.
Culture picks
Alertă aeriană la Tulcea: O țintă neidentificată, detectată lângă granița cu Ucraina
De ce oprirea exportului de energie către Moldova este o soluție falsă
Sebastian Burduja critică dependența energetică a României și atacă opoziția în contextul secetei
Noapte de foc pentru pompierii români în Grecia: Lupta contra cronometru cu flăcările din AtticaNe jucăm cu un reactor nuclear care, în condițiile actuale, ar putea rămâne fără apă de răcire.
Nu este o glumă, a subliniat el, cerând ca președintele în exercițiu, Nicușor Dan, să ofere o poziție clară în această criză declanșată de scăderea bruscă a debitului Dunării.
Scăderea debitului Dunării și consecințele
Avertismentul a venit în contextul unei alerte naționale declarate de premierul interimar Ilie Bolojan, care a anunțat că în luna august se va institui un regim de alertă din cauza secetei și a nivelului extrem de scăzut al fluviului principal.
Autoritățile au oprit preventiv una dintre cele două reactoare de la Cernavodă, iar eforturile se concentrează pe menținerea funcționării celui de-al doilea pentru a nu pierde aproximativ 20 % din producția totală de energie a țării.
Premierul interimar a explicat că, pe măsură ce debitul Dunării continuă să scadă, riscul opririi celui de-al doilea reactor crește considerabil. „Această oprire ar însemna o scădere semnificativă a producției, în special în orele de seară, când cererea atinge valori ridicate”, a precizat Bolojan vineri.
Reacția guvernului și planurile
De asemenea, a subliniat că, din cauza nivelului scăzut al râurilor, capacitatea hidroenergetică nu poate depăși cu mult 1 000 MW pe zi, limitând posibilitatea de a suplimenta cererea.
În condițiile unui consum mediu de peste 7 000 MW, România ar avea nevoie să importe circa 1 700 MW pentru a menține echilibrul sistemului.
Critica lui Băsescu la politica energetică
Dacă al doilea reactor ar fi oprit, pierderea suplimentară ar fi de aproximativ 650 MW, împingând necesarul de importuri la peste 2 500 MW.
Profita de această ocazie, Băsescu a criticat gestionarea sectorului energetic în ultimii ani, acuzând o lipsă cronică de investiții și absența unor proiecte majore de producție. Este inadmisibil că am ajuns aici cu miniștri care stau la putere ani la rând, fără să aducă rezultate concrete.
Nu am văzut nici măcar o termocentrală pe gaze construită, a declarat fostul președinte, adăugând că se vede doar un lot de papițoi la energie, care vorbesc frumos, dar nu realizează nimic.
