Consilierul BNR a declanșat alarma: România riscă un colaps financiar!
Consilierul BNR a declanșat alarma: România se confruntă cu un risc real de colaps financiar, similar crizei grecești.
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UEO declarație făcută pe rețelele sociale de către Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale, a provocat un undal de reacții în spațiu public.
Într-o postare pe Facebook, expertul a afirmat că „Vom mânca iarbă și scoarță de copac”, o formulare care a fost interpretată ca un semnal alarmanț despre o posibilă degradare profundă a nivelului de viață.
Deși comentariile au fost mixte — unele văzând-o ca pe o exagerare, alții considerând-o o expresie a unei reale preoccupări — declarația sa a determinat o polarizare în opinia publică, împărțind cei care văd avertismentul ca legitim și cei care-l consideră irresponsabil.
Partidul PSD a cerut imediat demiterea lui Rădulescu.
Fără să se annexe la polemica, numeroți analiști au subliniat că, indiferent de tonul utilizat, mesajul transmis de Rădulescu ar trebui să fie luat în serios ca un semnal de alertă privind vulnerabilitățile economice ale României. În acest context, Cristian Păun, profesor de economie la ANAF București și analist frecvent al publicărilor „Adevărul”, a oferit o evaluare detaliată a riscului la care se confrunță țara.
România riscă un colaps financiar similar celui din Grecia!
Selon el, situația financiară curentă a României este mai grave decât cea în care se afla Grecia în 2010, anul în care această țară a ajuns lângă faliment și a fost forzată să accepte un program de ajustare dur impus de creditori internaționali.
Păun a remarcat că, deși România nu are aceleași structuri economice ca Grecia, unele indicatori — în special nivelul datori publicului și incapacitatea de a genera suficiente venituri pentru a-l servici — plasează țara într-o zonă de risc comparabilă cu cele ale unor state în viață dezvoltare, inclusiv unele din Africa subsahariană. El a avertizat că, fără o intervenție rapidă și coordonată, România ar putea ajunge în o situație în care finanțele publice ar fi „transformat în praf”, iar recuperarea ar necesita eforturi colossale și sacrifice sociale majore.
De altfel, analistul a precizat că, spre deosebire de cazul grecesc, în care Uniunea Europeană a intervenit rapid și cu resurse consistente, România nu poate conta pe un asemenea sprijin imediat și sigur de la Bruxelles. În consecință, orice posibilă salvare ar putea veni exclusiv de la Fondul Monetar Internațional (FMI), iar un astfel de program ar fi probabil mult mai dur și mai penalizant pentru populație decât cel aplicat în Grecia.
Păun a insistat pe ideea că, dacă autoritățile nu vor implementa corecțiile necesare — inclusiv reforme structurale, disciplină bugetară și creșterea competitivității — România va fi forzată să suporte costurile ajustării exclusiv prin proprie forțe, ceea ce ar duce la o perioadă prolongată de restricții și dificultăți economice.
El a adăugat că, deși criza de la 2009 a fost grea, circumstanțele actuale sunt mai preocupante datorită măririi datoriilor externe și a veniturilor plătibile în anii viitori, în special începând cu 2027, când se prevede un vârf în obligațiile de plată. În acest cadru, a admonestat că eforturile curente pentru a refinanța sau a restructura datoria sunt insuficiente și că, fără o schimbare de direcție în politicile economice, România risca să treacă printr-o fază de destabilizare severă, cu efecte durabile asupra locuinței, sănătății și coheziunii sociale.
Concluzia lui Păun este clară: fără acțiune decisivă și internă, țara se îndreaptă spre o crisisă whose consequences could resemble, or even surpass, those experienced by Greece over a decade ago.
