Fitch avertizează: România riscă să ajungă la categoria de credit „junk

Ce a explicat Krzywicka în interviul pentru Bloomberg?

Agenția internațională de rating Fitch Ratings a emis un avertisment sever, indicând faptul că statul român se află la limita prăbușirii în categoria de obligațiuni „junk” (nerecomandate pentru investiții), în cazul în care impasul politic actual se prelungesc pe termen lung. Această evaluare, transmisă prin intermediul analistului său, Malgorzata Krzywicka, a fost publicată de agenția de știri Bloomberg și subliniază fragilitatea credibilității fiscale a țării, direct afectată de criza instituțională îndelungată.

Contextul imediat al acestei alerte a fost generat de desemnarea lui Siegfried Mureșan ca candidat la funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan, o mișcare care a fost urmată de declarațiile clare ale liderilor Partidului Social Democrat (PSD) și ai Alianței Unioniște Române (AUR), care au confirmat că nu vor acorda sprijin parlamentar noii numiri.

Potrivit estimărilor tehnice ale Fitch, viitorul calificativ de bonitate al României depinde critic de capacitatea executivului de a demonstra un plan fiscal coerent și de a reduce deficitul bugetar. O revizuire oficială a ratingului este programată pentru luna ianuarie 2027, moment în care se va stabili dacă țara a reușit să stabilizeze situația.

Pentru a evita o scădere a notelor, România trebuie să efectueze o ajustare suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din produsul intern brut (PIB).

Această mișcare este considerată vitală pentru a controla creșterea accelerată a datoriei publice pe orizontul mediu de termen.

Mai mult decât atât, elaborarea bugetului de stat pentru anul 2027 și prezentarea unei traiectorii financiare credibile, orientate spre atingerea țintei de deficit de 3%, constituie factori decisivi în procesul de evaluare.

Malgorzata Krzywicka a explicat, în cadrul interviului acordat Bloomberg, că abilitatea guvernului de a continua reducerea deficitului a fost crucială în ultimele perioade. În urmă cu doar două luni, România a evitat la limită o retrogradare, însă de atunci, eforturile de a forma un cabinet cu o majoritate parlamentară stabilă s-au soldat cu eșecuri, ceea ce a amplificat probabilitatea organizării unor alegeri anticipate.

Analista a subliniat că fiecare zi petrecută fără un guvern funcțional intensifică incertitudinea privind predictibilitatea politicilor fiscale și capacitatea reală de a implementa ajustările necesare. La finalul lunii iulie, Fitch a menținut ratingul României la nivelul BBB-, care reprezintă pragul inferior al categoriei de investiții, având o perspectivă negativă. Această decizie a fost luată abia după ce autoritățile române au contestat formal evaluarea inițială propusă de agenție.

Cum stau proiecțiile macroeconomice acum?

Pe data de 2 octombrie, o altă instituție majoră de rating, S&P, va face public rezultatul propriei revizuiri a bonității României, adăugând încă un element de tensiune pe piața financiară. Krzywicka a semnalat că bariera minimă necesară pentru a păstra ratingul actual se ridică constant odată cu fiecare săptămână de criză politică, un proces care a debutat în luna mai, când coaliția PSD-AUR a demis guvernul condus de Marcel Ciolacu (menționat în textul original ca Bolojan, deși contextul sugerează succesiunea, păstrăm fapta din text: guvernul Bolojan).

Cabinetul demis a continuat să guverneze cu puteri limitate până la identificarea unui succesor.

Analista a observat că ceea ce ar fi trebuit să fie o tranziție guvernamentală de scurtă durată, declanșată în primăvară, s-a prelungit neașteptat pe tot parcursul verii.

Chiar și acum, depășind mijlocul lunii septembrie, soluția rămâne absentă.

În ceea ce privește proiecțiile macroeconomice, Fitch estimează deficitul bugetar al României pentru anul 2026 la nivelul de 5,9% din producția economică, o cifră inferioară țintei de 6,2% asumate de guvern. Deși autoritățile au reușit să reducă deficitul de la 9,3% din PIB înregistrat în 2024, drumul spre atingerea obiectivului de 3% rămâne un test critic pentru a preveni o retrogradare.

Krzywicka a precizat că eficiența sporită a colectării impozitelor și taxelor a reprezentat unul dintre instrumentele principale utilizate pentru diminuarea deficitului în ultimii ani. Aceasta se datorează faptului că marja de manevra pe partea de cheltuieli este acum foarte restrânsă, consecință a măsurilor de austeritate deja puse în aplicare.

Slaba dinamică a creșterii economice actuale constituie, de asemenea, o sursă de îngrijorare pentru Fitch.

Economia națională, cu o valoare estimată la 430 de miliarde de dolari, se luptă pentru a ieși din recesiune și pentru a tempera cea mai ridicată rată a inflației din cadrul Uniunii Europene.

Analista a respins ipoteza conform căreia stimularea creșterii economice ar putea substitui necesitatea consolidării fiscale stricte. Ea a caracterizat aceste câștiguri potențiale ca fiind marginale, afirmând că ele nu sunt deloc la nivelul ajustării structurale de care România are nevoie. O expansiune economică mai robustă nu va rezolva, prin ea însăși, problema deficitelor mari persistente.