Biodiversitatea României, sub așteptări: doar 2,54% protejată strict?!
România a bifat un jalon esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) legat de protecția biodiversității, însă modul în care a făcut-o ridică serioase semne de întrebare. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat, spre consultare publică, un proiect de Catalog Național al Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate.
Culture picks
Guvernul reînvie parteneriatul public-privat: Un nou comitet, noi speranțe
George Simion și AUR: Ascensiunea unui partid controversat în criza românească
Motorina sare de 10 lei la pompă: scumpiri în lanț în toată țara
Motorina sare de 10 lei litrul, aproape de un nou record istoricAcest document, menit să concretizeze angajamentele țării în conservarea strictă a naturii, acoperă o suprafață mult mai mică decât cea anticipată inițial: doar aproximativ 2,54% din teritoriul național, față de obiectivul inițial de 10%.
Acest decalaj este semnificativ, mai ales că strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030 impune ca minimum 30% din suprafața terestră și marină a blocului comunitar să fie protejată. Dintre acestea, cel puțin o treime – adică minimum 10% din fiecare categorie – trebuie să beneficieze de o protecție strictă. Astfel, prin adoptarea acestui ordin, România bifează Jalonul 34 din PNRR, dar rămâne mult sub cerințele europene și propriile sale ambiții inițiale.
Acordul proprietarilor, o piedică majoră pentru biodiversitate!
Proiectul de ordin, așa cum a fost propus de autoritățile române, se îndepărtează considerabil de ținta europeană. Conform propriului referat de aprobare al Ministerului Mediului, cele 472 de zone incluse în Catalog reprezintă doar aproximativ 2,54% din suprafața terestră a țării. Această diferență este una majoră, indicând că România protejează strict mai puțin de un sfert din procentul care ar trebui să beneficieze de un regim de protecție strictă până în 2030.
Deși Ministerul afirmă că acesta este doar „o primă etapă” și că procesul de desemnare va continua, documentele publicate nu oferă un calendar clar pentru etapele ulterioare, nu specifică suprafețele suplimentare care vor fi incluse și nici termenul până la care România intenționează să se apropie de pragul de 10%.
Una dintre dificultățile majore ale mecanismului propus o reprezintă condiționarea desemnării anumitor zone de acordul proprietarilor sau al administratorilor de terenuri. Referatul de aprobare menționează că unele categorii de terenuri sunt incluse automat în Catalog, însă pentru alte suprafețe, este necesar consimțământul administratorului sau al proprietarului.
Ce include noul Catalog?
Această prevedere lasă în afara protecției numeroase suprafețe cu o biodiversitate ridicată, în special acolo unde includerea lor depinde de un acord extern, adesea greu de obținut.
Catalogul Național al Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate, în forma sa actuală, include 472 de zone. Acestea sunt formate în mare parte din suprafețe care beneficiau deja de un grad înalt de protecție.
Printre acestea se numără zonele strict protejate din parcurile naționale și naturale, rezervațiile naturale, monumentele naturii, pădurile virgine și cvasivirgine, precum și pădurile de fag incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Biodiversitatea României: un angajament real sau doar o iluzie?!
Astfel, o mare parte din „noile” zone protejate erau deja sub un regim de conservare, ceea ce subliniază caracterul mai degrabă formal decât substanțial al îndeplinirii jalonului PNRR.
Această abordare minimală a protecției biodiversității ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul real al României față de obiectivele europene de mediu. Fără un plan concret și un calendar clar pentru extinderea zonelor strict protejate, este puțin probabil ca România să atingă ținta de 10% până în 2030.
Mai mult, dependența de acordul proprietarilor pentru includerea unor zone critice înseamnă că o parte semnificativă a biodiversității țării rămâne vulnerabilă și neprotejată, cu consecințe potențial grave pe termen lung.
