De ce s-a demolat doar o parte?
Demolarea parțială a blocului avariat de explozia din Rahova a început la începutul lunii octombrie 2026, la aproape un an de la tragedia în care patru persoane și-au pierdut viața. Primăria Capitalei a caracterizat această intervenție ca o premieră națională, având în vedere complexitatea lucrărilor și starea extrem de instabilă a structurii de rezistență. Lucrările se desfășoară cu utilaje specializate, iar muncitorii îndepărtează treptat elementele de construcție afectate. Autoritățile au optat pentru această metodă deoarece accesul în apartamentele de la etajele superioare și pe casa scării prezenta riscuri majore.
Culture picks
Laura Codruța Kövesi își încheie mandatul la conducerea Parchetului European
Netanyahu în fața unui impas politic: viitorul lui depinde de o alianță controversată în Israelul post-alegeri
Incendiu la Aeroportul Otopeni: femeie suspectată internată în spital după incidentul de noapte
Bărbat de 87 ani găsit carbonizat după incendiu în casăÎnainte de începutul demolării, specialiștii au verificat 270 de apartamente din cinci scări învecinate, pentru a identifica eventualele fisuri, deformări sau alte probleme structurale. Rezultatele acestor verificări au fost sintetizate într-un raport de monitorizare de peste 500 de pagini.
Explozia a avut loc în dimineața zilei de 17 octombrie 2025, într-un bloc cu opt etaje situat în apropierea Liceului „Dimitrie Bolintineanu”.
Deflagrația a distrus mai multe apartamente, în special la nivelurile superioare, și a provocat avarii importante structurii de rezistență. Patru persoane au murit în urma tragediei, iar imobilul a fost declarat impropriu locuirii. Conform informațiilor publicate de Gândul, anchetatorii au considerat inițial ipoteza unei acumulări de gaze naturale provenite din două fisuri ale conductei subterane de alimentare.
Ce a provocat deflagrația?
Ulterior, surse citate de aceeași publicație au semnalat posibilitatea ca explozia să fi fost declanșată de un scurtcircuit produs în apropierea conductei de gaze. Cauzele exacte și eventualele responsabilități au făcut obiectul unei anchete penale. Inspectoratul de Stat în Construcții a constatat, la scurt timp după deflagrație, că imobilul prezenta avarii structurale majore și risc de prăbușire.
Specialiștii au evaluat că o eventuală consolidare ar presupune costuri foarte ridicate și riscuri importante.
Demolarea a generat noi dificultăți pentru familiile care locuiau în bloc. Pe 16 octombrie 2026, Gândul a publicat imagini cu foștii locatari care își căutau bunurile personale printre resturile apartamentelor demolate. Din motive de siguranță, oamenilor nu li s-a permis accesul în locuințele de la etajele superioare, fiind obligați să caute obiectele recuperabile în grămezile de moloz transportate pe un teren din apropierea liceului.
Unde își caută bunurile foștii locatari?
Avocata Beatrice Comaniceanu, care reprezintă o parte dintre locatarii afectați, a declarat pentru Gândul că aceștia sunt nemulțumiți deoarece autoritățile nu le-au asigurat posibilitatea de a-și recupera în siguranță bunurile.
Printre obiectele rămase în apartamente se numără haine pentru sezonul rece, bijuterii și alte bunuri personale de valoare.
Conform declarațiilor avocatei, în timpul unor operațiuni desfășurate cu aproximativ două săptămâni înainte, utilajele au adunat la grămadă resturile apartamentelor de la etajele 5-8 și le-au depozitat în spatele blocului.
Ulterior, foștilor locatari li s-ar fi indicat să își caute singuri bunurile printre dărâmături.
