Laura Codruța Kövesi își încheie mandatul la conducerea Parchetului European

Ce ar face Kövesi dacă ar putea reporni de la zero?

Încheierea mandatului primei șefă a Parchetului European marchează un punct de cotitură în istoria justiției europene.

Laura Codruța Kövesi, fostă conducătoare a Direcției Naționale Anticorupție din România, părăse funcția de procuror-șef european la finalul lunii octombrie 2026, după șapte ani la conducerea instituției.

Într-un interviu de bilanț acordat redacției Politico, ea a subliniat că a respectat promisiunea făcută la numirea sa: construirea unei instituții eficiente, puternice și independente, în care cetățenii să aibă încredere.

Deși recunoaște că nu a reușit în toate aspectele, Kövesi susține că echipa sa a demonstrat că legea se aplică la fel pentru toți, indiferent de poziția socială sau politică.

Preluarea conducerei este programată pentru 1 noiembrie 2026, când Andrés Ritter, procuror german și actual adjunct al procurorului-șef european, va deveni noul șef al EPPO. Mandatul său va avea o durată fixă de șapte ani, fără posibilitatea unei reînnoiri. Ritter, activ în sistemul judiciar german din 1995 și ocupant al postului de adjunct din noiembrie 2020, a fost nominalizat după acordul Consiliului UE și a fost aprobat oficial de Parlamentul European pe 10 martie 2026.

Printre cele mai mari provocări identificate pentru viitorul EPPO se numără reducerea bugetului și inerția birocratică, care amenință viitorul organizației. Kövesi compară situația cu celebra serie daneză Borgen, citând replica „La Bruxelles, nimeni nu te aude când țipi”, considerând-o adevărată. Ea se temе că instituția va fi „eliminată pe tăcute” tocmai pentru că își îndeplinește corect misiunea. Cum a fost interviul acordat prin videoconferință? În interviul acordat prin videoconferință din biroul său din Luxemburg, ea a abordat și relațiile cu alte instituții europene, scandalul privind subvențiile agricole din Grecia și tensiunile legate de suveranitatea națională.

O altă provocare majoră este revizuirea regulamentului de funcționare al EPPO. Kövesi consideră acest proces un test pentru a identifica cine susține cu adevărat o justiție independentă. Înființat în 2017 și pus în funcțiune în 2021, Parchetul European are ca scop combaterea infracțiunilor care afectează interesele financiare ale UE, precum fraudelor cu fonduri europene.

În timpul mandatului său, ea s-a confruntat repetat cu atacuri și încercări de subminare a independenței instituției.

Trei factori cheie au afectat activitatea: subfinanțarea cronică, întârzierile în actualizarea cadrului juridic și complexitatea structurii birocratice, care generează „discuții nesfârșite despre cum să complicăm viața procurorilor”.

Dacă ar putea reporni de la zero, Kövesi spune că ar acționa

Dacă ar putea reporni de la zero, Kövesi spune că ar acționa la fel, dar așteaptă ca ceilalți să-și modifice comportamentul. Ultimii șapte ani au reprezentat cea mai dificilă perioadă profesională din viața sa. Cea mai vizibilă încercare de intimidare a avut loc în Grecia, unde s-a contorsat problema reînnoirii mandatelor procurorilor europeni delegați. Un scandal legat de subvențiile agricole a dus la demisia mai multor miniștri și secretari de stat, iar instanțele judecă acum dosarele a patru deputați ai partidului de guvernământ, Noua Democrație, toți declarând nevinovăția lor.

În mai anul trecut, EPPO a trimis Comisiei Europene o plângere oficială privind acțiunile guvernului grec de a împiedica procurorii europeni să ancheteze parlamentari eleni. Instituția a reclamat și refuzul Consiliului Superior al Magistraturii din Grecia de a reînnoi mandatele pentru cinci ani, așa cum solicitase EPPO. Kövesi a avertizat că această situație ar putea declanșa reducerea fondurilor europene alocate Greciei, conform articolului 16 din regulamentul de funcționare. De ce a fost cooperarea cu guvernul grec tensionată? Cooperarea cu guvernul grec a fost tensionată; premierul Kyriakos Mitsotakis a sugerat că anchetele au motivație politică și a criticat „scurgerile selective” de informații.

„Tot acest zgomot a fost creat pentru a acuza EPPO că face politică, în loc să discutăm despre faptele”, a declarat ea.

Unii oficiali greci au propus ca Grecia să se retragă din EPPO, deși Kövesi consideră acest scenariu „aproape imposibil”.

În privința bugetului, procurora-șefă a exprimat îngrijorarea față de efectele restricțiilor financiare în alte state membre. EPPO își pregătește activitatea în Ungaria, care a devenit stat participant oficial în august 2026, dar Kövesi este sceptică față de rezultatele obținibile.

„Am explicat exact de ce avem nevoie pentru a ne face treaba, dar Comisia a propus doar jumătate din bugetul necesar”, a precizat ea.

Ea avertizează că „credibilitatea instituției este în joc”, inclusiv în țări precum Polonia, unde așteptările au fost mari, dar EPPO nu a reușit să le îndeplinească complet.

Instituția anchetează și cazul presupusei utilizări necorespunzătoare a peste patru milioane de euro de către grupul politic Identitate și Democrație, care nu mai există în Parlamentul European. Grupul Patrioți pentru Europa, care include partidul francez de extremă dreapta Adunarea Națională condus de Marine Le Pen, ar putea fi obligat să ramburseze datoriile.

„Dacă se cere EPPO să se abțină în perioada alegerilor europene, atunci nu vom mai putea desfășura activitatea deloc”, a conchis Kövesi.