București și Kiev s-au înfrățit oficial

De ce înfrățirea ajută concret?

București și Kiev semnează legătura oficială: un gest umanitar cu implicații economice și politice

În ședința de astăzi a Consiliului General al Municipiului București, a fost aprobat, cu 43 de voturi în favoare, proiectul de înfrățire între capitala României și capitala Ucrainei. Primarul general, Ciprian Ciucu, a subliniat că motivul central al acestei inițiave este de natură umanitară, având în vedere situația critică prin care trece Kievul, bombardat zilnic.

„Peste generații se va ține minte gestul nostru”, a declarat Ciucu, explicând că orașele nu trebuie să se înfrățească doar cu acelea la a căror poziție aspiră, ci și cu cele aflate în nevoie. El a menționat că, deși în România nu se simte atât de vizibilă disperarea, în Ucraina și, în special în Kiev, ea este prezentă.

„Oameni ca și noi trăiesc niște tragedii cumplite”, a spus primarul, subliniind că Bucureștiul se află într-o poziție mai favorabilă, dar vecinii din Ucraina se luptă cu dificultăți mult mai mari.

Unul dintre obiectivele practice ale înfrățirii este posibilitatea ca Primăria Capitalei să doneze Kievului câteva generatoare, deoarece locuitorii nu se pot încălzi și nu au electricitate. Ciucu a precizat că, pentru a putea justifica în fața Curții de Conturi o astfel de cheltuială, cel mai bun instrument este tocmai această înfrățire.

Totuși, primarul a recunoscut că, pe termen lung, Bucureștiul are de câștigat din această legătură, deoarece, odată cu venirea pacei, vor începe eforturile de reconstrucție a Ucrainei, la care se așteaptă o investiție masivă din partea Comisiei Europene și a Uniunii Europene.

Ce spun consilierii?

Ciucu a exprimat dorința ca firmele românești să participe la aceste proiecte de reconstrucție, ceea ce ar consolida imaginea României și ar aduce beneficii economice.

Dezbaterile în Consiliul General au evidențiat și alte perspective. Dragoș Radu, consilier general al USR, a calificat înfrățirea nu ca un simplu gest protocolar, ci ca un angajament concret.

El a spus că scopul este transmiterea mesajului locuitorilor din Kiev că nu sunt singuri, că la câteva sute de kilometri există un oraș care se gândește la ei.

Radu a menționat că, odată cu instaurarea pacei, se vor desfășura schimburi între școli și universități, artiști și servicii sociale, toate bazate pe această legătură oficială.

De cealaltă parte, consilierul Ovidiu Zară, din AUR, a criticat primarul Ciucu pentru că, în timp ce se gândește la ajutorarea Ucrainei, a suspendat acordarea ajutoarelor pentru persoanele cu handicap în România. „Înainte de a ne uita în depărtare, trebuie să vedem aproape de noi”, a declarat Zară, subliniind că nu se poate da 250 de lei pentru a acorda o indemnizație de 500 de lei unei persoane cu handicap, unii dintre ei bătrâni și aflate în mare nevoie.

El a cerut ca, înainte de a extinde sprijinul în afara granițelor, să se rezolve mai întâi problemele interne.

Alt consilier AUR, Dragoș Geamănă, a folosit ocazia pentru a cere primarului Ciucu să ridice, în discuțiile cu primarul Kievului, Vitali Kliciko, problema drepturilor minorității românești în Ucraina. Geamănă a cerut ca să se vorbească despre încălcarea drepturilor la biserică și la școală în limba română, comparând situația cu ce ar fi fost dacă un Guvern român ar fi luat măsuri împotriva minorității maghiare.

Ce prevede protocolul?

Andrei Badiu, consilier general PNL, a făcut apel la umanitate și a criticat retorică care susține că România este săracă pentru că ajută Ucraina.

El a considerat că votarea proiectului va îmbunătăți relația dintre cele două țări și va crea un nou canal de comunicare între primarii a două capitale vecine.

Badiu a declarat că narativul despre sărăcia cauzată de ajutorarea Ucrainei este un narativ umflat, care se propagă pe anumite rețele de socializare și nu are loc într-o sală de ședință a Consiliului General.

Conform textului protocolului de înfrățire, cele două municipalități se angajează să promoveze cooperarea în diverse domenii de interes reciproc, respectând legile în vigoare din România și Ucraina. Această colaborare va acoperi domeniile culturii, educației, artei și științei, prin schimburi de experiență, expoziții, festivaluri și conferințe. De asemenea, se va lucra la cooperarea în infrastructură, investiții, sport, turism, tineret, asistență socială, protecția mediului și tehnologii emergente.

Protocolul prevede și crearea de condiții favorabile pentru activități economice comune și pentru proiecte de dezvoltare economică și socială, care ar putea fi finanțate din fonduri proprii sau prin fonduri europene. Fiecare parte va desemna un coordonator pentru a asigura implementarea eficientă a acordului, iar la sfârșitul fiecărui an se va stabili programul de cooperare pentru anul următor.

În situații de criză, părțile se angajează să se sprijine reciproc prin furnizarea de asistență umanitară, politică și economică.