Câți romi trăiesc în România și de ce mulți se ascund la recensământ?

Cât contează educația în ecuația identitară?

Care este numărul real al romilor din România și de ce atât de mulți evită să-și recunoască public etnia?

Culture picks

Vreme severă în România: Ploi, vânt puternic și ninsori anunțate de meteorologiDouă drone doborâte deasupra apelor României: Ministerul Apărării confirmă incidentulPNL votă guvernul Niculescu: motive și reacțiiCosturi mai mari decât factura: riscurile pentru românii care nu încălzesc suficient locuințele

Sunt întrebări pe care le pune Delia Grigore, conferențiar universitar și doctor în științe, cea care coordonează programul de limbă și literatură romani la Universitatea din București.

Ea a analizat motivele pentru care statistica oficială ratează, de fapt, realitatea din teren.

Cifrele oficiale se bazează strict pe ultimul recensământ, unde în jur de 600.000 de oameni au bifat că aparțin acestei comunități.

Totuși, cercetările independente și estimările sociologice, inclusiv cele de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, indică o altă dimensiune: între 1,5 și 2 milioane de suflete.

Alți activiști au aruncat în joc cifre mult mai boldate, precum regretatul Florin Cioabă, care vorbea cândva de 3 sau chiar 5 milioane.

De ce ne ascundem originile?

Grigore preferă însă prudența și refuză aceste estimări extreme, subliniind că nimeni nu poate fi obligat să-și declare etnia doar pentru că observatorii știu cine este.

O altă latură esențială a cercetării privește legătura invizibilă dintre educație, incluziune și asumarea identitară. Încă din 2007, echipa universitară a derulat un studiu despre stima de sine a romilor, reluat în 2012 cu sprijin financiar de la UNICEF.

Mai târziu, o altă investigație, susținută de Caritas International, a pus pe tapet „incluziunea etno-educațională”.

Conceptul, lansat de Vasile Ionescu și Mihai Neacșu – pe atunci director în organizație, astăzi șef la Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher, subordonat Agenției Naționale pentru Romi –, pleacă de la o premisă simplă: integrarea reală cere nu doar școală, ci și respect profund pentru rădăcinile fiecăruia.

Motivul principal pentru care mulți romi rămân invizibili în acte ține de o lungă istorie de stigmatizare și rasism. Delia Grigore explică limpede: traumele trecutului și-au pus amprenta. Stima de sine etnică este adesea rănită, așa că mulți oameni – în special cei care au reușit pe plan profesional – preferă să-și îngroape apartenența etnică.

Reticența se vede cel mai bine în foile de recensământ, unde caseta rămâne goală, iar statul continuă să opereze cu cifre care nu spun tot adevărul.