Cine este Adrian Negrescu, analistul economic?
Factura nu este singurul preț: ce se întâmplă când românii aleg frigul pentru a economisi
Culture picks
Fiu de polițist arestat pentru vânzarea de droguri colegilor de școală la București
Deficitul bugetar a scăzut la 3,82% din PIB în primele nouă luni din 2026
Industria videochatului din România aduce miliarde de lei în buget, avertizează șeful ANAF
PNL în criză: Bolojan spune da la Guvernul Niculescu, chiar și cu opoziția internăConform datelor publicate de Eurostat, ponderea cetățenilor din România care nu reușesc să mențină o temperatură corespunzătoare în spațiile de locuire a urcat de la 10,8% în anul 2024 la 11,9% în 2025. Această creștere de 1,1 puncte procentuale reprezintă cea mai mare variație înregistrată la nivel european. În timp ce media Uniunii a coborât de la 9,2% la 8,8%, România a înregistrat o evoluție contrară, indicând o presiune crescută asupra bugetelor familiale.
Un studiu apărut în revista Energy & Buildings în 2026 a subliniat o realitate adesea ignorată: multe gospodării care reduc intenționat consumul de energie pentru a economisi bani nu apar în statisticile clasice ale sărăciei energetice, deși trăiesc la temperaturi periculoase. Cercetătorii au utilizat un model bazat pe date sintetice pentru 6.000 de gospodării, demonstrând că evaluarea exclusivă prin cheltuieli este insuficientă pentru a capta amploarea problemei.
Adrian Negrescu, analist economic, explică pentru Adevărul că starea clădirilor joacă un rol decisiv în determinarea costurilor de încălzire. Diferența dintre o casă caldă și una rece ține mai puțin de prețul gazului și mai mult de starea clădirii.
În România există aproximativ 9 milioane de locuințe, iar peste 4,4 milioane au mai mult de 50 de ani, adesea prost izolate și mari consumatoare de energie, afirma el.
În mediul urban, blocurile vechi pierd căldură prin pereți, ferestre, acoperișuri și punți termice, iar rețelele de distribuție învechite agravează consumul. În mediul rural, situația este similară, cu gospodării care folosesc sobe pe lemne în case fără izolație, unde scumpirea combustibilului solid crește presiunea asupra veniturilor.
Statul plătește în fiecare iarnă pentru căldura care iese prin pereții blocurilor.
Fiecare leu investit în izolarea unei locuințe locuite de o familie vulnerabilă scade factura pentru totdeauna, nu doar pentru o lună, subliniază Negrescu.
El susține că fondurile destinate combaterii sărăciei energetice ar trebui direcționate cu prioritate către reabilitarea locuințelor vulnerabile, inclusiv prin finanțare integrală pentru persoanele care nu pot suporta investițiile inițiale.
Impactul asupra sănătății este documentat de o cercetare realizată de Martina Celidoni, Raffaele Miniaci și Paola Valbonesi, publicată în septembrie 2026 în Journal of Economic Behavior & Organization. Studiul a analizat legătura dintre dificultățile de încălzire și sănătatea persoanelor vârstnice din Europa. Rezultatele au arătat o asociere clară între frigul din locuințe și afecțiunile pulmonare cronice, simptomele depresive, declinul cognitiv și reducerea forței musculare. Analizele au evidențiat și un efect negativ semnificativ asupra forței de strângere a mâinii, un indicator cheie al funcționării fizice la vârstnici.
Negrescu atrage atenția asupra costurilor ascunse ale acestei probleme: Frigul din casă nu apare în statistica facturilor, dar apare în cea a spitalelor. Un pensionar care stă iarna la 16 grade ca să economisească 100 de lei pe lună riscă să coste sistemul de sănătate de zeci de ori mai mult.
Ce costuri ascunse atrage Negrescu atenția asupra lor!
Este una dintre cele mai proaste afaceri pe care le putem face ca țară.
Pe plan psihologic, Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, explică pentru „Adevărul” că presiunea financiară transformă locuința dintr-un refugiu sigur într-o sursă constantă de îngrijorare.
Când bugetul nu mai ajunge pentru toate cheltuielile, oamenii încep să facă alegeri pe care, în alte condiții, nu le-ar face.
Reduc cumpărăturile, amână anumite plăți și, uneori, aleg să stea în frig pentru a nu avea o factură prea mare la încălzire, lămurește experta. Stresul cronic generat de incertitudinea financiară afectează calitatea somnului, capacitatea de concentrare și dinamica relațiilor interpersonale. Pentru acei care au deja fragilități emoționale, mediul rece amplifică disconfortul intern.
„Nu putem spune că temperaturile scăzute duc automat la depresie, dar nici nu putem ignora felul în care mediul în care trăim ne influențează starea psihică,” precizează Găvan. O dinamică periculoasă apare când lipsurile devin normalizate și sunt acceptate ca parte firească a rutinei.
„Faptul că cineva reușește să suporte o situație nu înseamnă că acea situație nu îl afectează,” consideră psihoterapeuta.
La vârstnici, efectele sunt amplificate de veniturile limitate, problemele de sănătate și izolația socială.
Un pensionar care trebuie să aleagă între încălzirea locuinței, cumpărarea medicamentelor și achiziționarea alimentelor nu face o alegere liberă.
Încearcă să împartă resurse insuficiente între nevoi la fel de importante.
O cercetare publicată în 2026 în Energy, Sustainability and Society, care a studiat efectele reglementărilor privind eficiența energetică a clădirilor din Turcia, a arătat că măsurile de izolație și modernizare reduc efectiv indicatorii sărăciei energetice. Găvan enunță că, la fel ca în România, soluțiile pasive de eficiență energetică nu sunt doar tehnice — sunt și sociale. Când o locuință este caldă și sigură, oamenii respira mai ușor, dorm mai bine și se simt mai în control. Nu e doar despre facturi.
E despre viață.