Deficitul bugetar a scăzut la 3,82% din PIB în primele nouă luni din 2026

18,27 miliarde lei din TVA?

În primele trei sferturi ale anului 2026, soldul negativ al bugetului general consolidat s-a redus semnificativ, stabilindu-se la 3,82% din Produsul Intern Brut.

Această cifră este cu 1,53 puncte procentuale mai mică decât cea înregistrată în aceeași perioadă a anului anterior, conform datelor prezentate de Ministerul Finanțelor în ședința Guvernului de vineri.

În termeni absolut, decalajul dintre cheltuieli și venituri a atins 78,52 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie, în timp ce acum un an, în primele nouă luni din 2025, deficitul era de 102,47 miliarde de lei, echivalent cu 5,35% din PIB.

Ministerul Finanțelor a subliniat că veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 522,07 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 11,8% față de perioada comparabilă a anului precedent. În procent din PIB, veniturile au urcat de la 24,4% în 2025 la 25,4% în 2026, adică o creștere de 1,03 puncte procentuale. Această dinamică pozitivă a fost susținută atât de veniturile fiscale, în special cele din TVA, cât și de fluxurile din fonduri europene.

Detaliind structura veniturilor, se constată o creștere constantă în majoritatea categoriilor.

Încasările din impozitul pe salarii și venituri au totalizat 47,27 miliarde de lei, cu o creștere de 7,8% față de anul trecut. Contribuțiile de asigurări sociale au însumat 165,40 miliarde de lei, în creștere cu 6,8%, o dinamică superioară celei a fondului de salarii din economie. Această evoluție reflectă extinderea bazei impozabile conform Legii nr. 141/2025, precum și efectele Declarației Unice.

Încasările din impozitul pe profit au atins 30,13 miliarde de lei, cu o creștere de 8,7%.

Încasările nete din TVA au fost de 18,27 miliarde de lei, o cifră cu 24,8% mai mare decât în perioada similară a anului 2025. Această creștere bruscă a fost determinată de modificările de cote de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025.

În ceea ce privește accizele, încasările au însumat 36,55 miliarde de lei, cu o creștere modestă de 2,4%. Volatilitatea lunară a acestor încasări este mai mare, influențată de strategiile de antrepozitare fiscală ale operatorilor economici pentru produsele supuse accizelor.

De asemenea, s-au înregistrat creșteri și în categoria impozitelor și taxelor pe proprietate, care au totalizat 11,80 miliarde de lei, cu o creștere de 29,9%.

Pe de altă parte, veniturile nefiscale au însumat 37,87 miliarde de lei, dar au înregistrat o scădere de 7,9%, parțial din cauza unor încasări suplimentare din 2025, cum ar fi recuperarea ajutorului de stat conform Legii nr. 9/2025.

Un alt element important îl constituie sumele rambursate de Uniunea Europeană, care au totalizat 48,79 miliarde de lei, cu o creștere de 39,3%.

Din această sumă, 22,69 miliarde de lei sunt aferente asistenței financiare nerambursabile din PNRR, o cifră de 2,2 ori mai mare decât în perioada similară a anului 2025.

Această creștere se datorează modificărilor în Planul Național de Redresare și Reziliență și accelerării absorbției în faza finală de implementare.

Privind partea de cheltuieli, totalul lor a ajuns la 600,59 miliarde de lei, în creștere cu 5,5% față de primele nouă luni din 2025.

În termeni nominali, cheltuielile au crescut, dar exprimate ca procent din PIB, au scăzut de la 29,7% la 29,2%, adică o reducere de 0,5 puncte procentuale.

9,53 miliarde lei pentru transportul de călători!

Cheltuielile de personal au însumat 122,14 miliarde de lei, dar au scăzut cu 4,54 miliarde de lei față de anul precedent, pe fondul reducerii unor sporuri pentru categorii specifice de personal bugetar și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale pentru 2025-2026.

În procent din PIB, cheltuielile de personal reprezintă 5,9%, cu 0,7 puncte procentuale mai puțin decât în perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au atins 77,34 miliarde de lei, cu o creștere de 8,9%, determinată de plăți mai mari în sectorul sănătății.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară a anului precedent, reprezentând 2,5% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 187,93 miliarde de lei, menținându-se la nivelul din 2025 (+0,04%), ținând cont de măsurile din Legea nr. 141/2025. Plățile pentru compensarea facturilor de energie electrică și gaze au fost de 1,27 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvenții au atins 9,53 miliarde de lei, acoperind în principal transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare pentru consumul de energie al consumatorilor noncasnici (242,49 mii lei). Alte cheltuieli au fost de 10,36 miliarde de lei, în scădere cu 2,43 miliarde de lei, inclusiv burse, susținerea cultelor și despăgubiri civile.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital și programele de dezvoltare, au crescut cu 25,17%, de la 82,62 miliarde de lei în 2025 la 107,77 miliarde de lei în 2026.

Din această sumă, 70,68% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile din cadrul 2021-2027, inclusiv cele din PNRR.

În ceea ce privește execuția fondurilor europene, până la 14 octombrie 2026, ministerele și instituțiile publice centrale au efectuat plăți de 76,57 miliarde de lei pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR. Aceasta reprezintă 64,6% din creditele bugetare de 118,61 miliarde de lei aprobate prin Legea bugetului de stat pentru 2026. Pe surse de finanțare, pentru PNRR s-au făcut plăți de 44,63 miliarde de lei, cu un grad de realizare de 74,2%. La componenta de granturi s-au plătit 28,71 miliarde de lei (69,9%), iar la componenta de împrumuturi 15,91 miliarde de lei (83,6%).

Pentru fondurile europene nerambursabile, plățile au fost de 31,94 miliarde de lei, cu un grad de realizare de 54,6%, incluzând fondurile pentru agricultură.

Investițiile și reformele din PNRR sunt finanțate din bugetul de stat, iar granturile sunt reîntregite din sumele primite de la Comisia Europeană. Pentru sumele rămase de încasat, reîntregirea depinde de validarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6, ultimele din PNRR.

Orice sumă nevalidată din componenta de granturi va impacta direct deficitul, deoarece cheltuielile realizate nu vor fi acoperite din sumele nerambursabile și vor rămâne în sarcina bugetului național.

Până la 30 septembrie 2026, veniturile din granturi PNRR au fost de 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile pentru proiectele din granturi au fost de 27,19 miliarde de lei.

Împrumuturile din PNRR nu sunt venituri bugetare, ci o sursă de finanțare a deficitului, mai ieftină decât împrumuturile de piață; plățile din această componentă, de 15,74 miliarde de lei, se reflectă integral în deficit. Până în prezent, România a încasat din PNRR 13,27 miliarde euro, adică aproximativ două treimi din valoarea totală a Planului: 8,95 miliarde euro din granturi și 4,32 miliarde euro din împrumuturi.

Această sumă include și cei 301,2 milioane de euro încasați la 9 octombrie 2026 pentru țintele suspendate din cererea de plată nr. 3. Rămân de încasat încă 6,43 miliarde de euro, dintre care 2,08 miliarde de euro sunt din granturi.