Cernavodă sub presiune: Criza energetică scoate la iveală erori strategice

Gazul, soluție pentru criza energetică?

Robert Vîrban Publicat: 04.08.2026 21:39

Culture picks

Guvernul reînvie parteneriatul public-privat: Un nou comitet, noi speranțeGeorge Simion și AUR: Ascensiunea unui partid controversat în criza româneascăMotorina sare de 10 lei la pompă: scumpiri în lanț în toată țaraMotorina sare de 10 lei litrul, aproape de un nou record istoric

Criza energetică de la Cernavodă nu este doar o problemă punctuală, ci o oglindă a unor decizii strategice greșite, luate de-a lungul timpului. Cristina Prună, vicepreședintele Comitetului pentru Industrie și Servicii din Camera Deputaților, a subliniat într-un interviu pentru The Truth că principala vulnerabilitate a Sistemului Național de Energie (SNE) este lipsa unei strategii coerente.

Aceasta ar trebui să sincronizeze închiderea vechilor capacități de producție cu punerea în funcțiune a noilor surse și a sistemelor de stocare.

Prună explică de ce România ar trebui să renegocieze programul de renunțare la grupurile pe cărbune.

De asemenea, ea detaliază rolul crucial pe care centralele pe gaz de la Iernut și Mintia îl vor juca în următorii ani.

Vom reuși să evităm criza energetică?

În plus, subliniază potențialul de dezvoltare și capacitățile suplimentare ce pot fi obținute prin asigurarea recuperării integrale a sistemului național de resurse de apă, la nivelul ultimelor două zile.

Această abordare ar putea oferi o plasă de siguranță esențială într-un context energetic incert.

Situația este atât de gravă încât s-au luat măsuri extreme. Pentru a asigura un debit suficient de apă pentru centrală, armata a detonat controlat stânci la Pârjoaia.

În paralel, patru barje au fost scufundate și ancorate pe fundul apei pentru a bloca parțial brațul Bala al Dunării. Însă hidrologii avertizează că ce e mai greu abia acum urmează. Există riscul ca Dunărea să scadă sub pragul atins în timpul secetei istorice din 2003, ceea ce ar agrava și mai mult criza.

Această criză lovește SNE într-un moment de maximă vulnerabilitate. În ultimii ani, România a renunțat la o parte semnificativă din capacitățile sale de producție pe cărbune.

Tranziția energetică: o sabie cu două tăișuri, sau o șansă ratată!

Această decizie a fost luată în baza angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a politicii de decarbonizare a Uniunii Europene. Cristina Prună consideră că problema nu este tranziția în sine, ci modul în care a fost gestionată.

„Aș spune că este mai degrabă o problemă a sistemului național de energie și a modului în care a fost gestionat în timp”, afirmă Prună.

Este vorba despre modul în care factorul politic a abordat tranziția energetică.

Tranziția trebuie făcută, dar responsabil, inteligent și fără a compromite funcționarea sistemului energetic. Nu poți elimina capacitățile de stabilitate din sistem fără a le înlocui cu ceva similar.

Dacă înlocuiești cărbunele cu vântul sau fotovoltaicul, rezultatul nu va fi același. Declarația subliniază necesitatea unei planificări atente și a unor soluții echilibrate pentru a evita colapsul energetic.