Dunărea scade, energia e în pericol: declarăm stare de criză?!
Autoritățile române nu exclud posibilitatea declarării stării de criză pe piața energetică. Situația este delicată, generată de debitul scăzut al Dunării, care a impus măsuri drastice la Centrala Nucleară de la Cernavodă.
Culture picks
Grindeanu contestă legalitatea deciziilor guvernamentale privind alerta energetică
România cere ajutor Ucrainei pentru energie, Dunărea are debit critic
PSD a blocat hotărâri guvernamentale esențiale, vizând un fost ministru
Un guvern va fi format, dar nu va avea o majoritate covârșitoare, indiferent dacă va fi condus de PNL, USR, AUDecizia finală privind o astfel de măsură aparține Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), conform informațiilor obținute de Cotidianul din surse guvernamentale.
Inițial, Ministerul Energiei anunțase că, pe lângă Unitatea 1, și Unitatea 2 a CNE Cernavodă urma să fie deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN).
Această oprire era programată fie pentru seara zilei de 29 iulie 2026, fie pentru dimineața zilei de 30 iulie 2026, în funcție de evoluția nivelului Dunării.
Ulterior, însă, S. N. Nuclearelectrica S.
A. a comunicat joi că Unitatea 2 va rămâne operațională.
Această decizie a venit după o analiză amănunțită a parametrilor de funcționare
Această decizie a venit după o analiză amănunțită a parametrilor de funcționare și a echipamentelor Unității 2, efectuată de specialiștii CNE Cernavodă în noaptea de 29 spre 30 iulie 2026, care a confirmat că operațiunile pot continua în deplină siguranță.
Oprirea controlată a reactorului 1 de la Cernavodă, marți, a fost o măsură preventivă. A fost impusă de debitul extrem de redus al Dunării, de aproximativ 1.630 mc/s, o consecință directă a lipsei precipitațiilor. Reprezentanții Ministerului Energiei au subliniat că această acțiune este esențială pentru a proteja echipamentele aferente celor trei pompe de răcire. O eventuală defecțiune la una dintre pompe ar necesita reparații complexe, a căror durată ar putea varia de la câteva luni la chiar un an.
Premierul interimar, Ilie Bolojan, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul potențial al opririi celei de-a doua unități a Centralei de la Cernavodă asupra sistemului energetic național. El a avertizat miercuri seară că România ar fi nevoită să compenseze deficitul de energie prin intensificarea producției în centralele pe gaze și prin importuri, în special în orele de vârf ale consumului, seara.
Bolojan a subliniat că debitele actuale ale Dunării, de 1.600 mc/s și în scădere, sunt mai puțin de jumătate față de cele normale, care în anii precedenți se situau între 3.900 și 4.500 mc/s.
Pentru a funcționa, centrala de la Cernavodă necesită un anumit volum de apă din bazinul Dunării, absorbit prin pompe. Dacă nivelul apei scade sub 2 metri, aceste pompe trebuie oprite.
În acest context, premierul a lansat un apel către populație și marii consumatori industriali să contribuie voluntar la reducerea consumului de energie, în special în intervalul orar 20:00 – 23:00, când se înregistrează cel mai mare deficit. El a accentuat importanța unei gestionări responsabile a consumului, în contextul crizei energetice actuale.
