Coiful de la Coțofenești, în restaurare după revenirea din Olanda

Deformarea obrăzarului a șocat chiar și pe restaurator!

Coiful de la Coțofenești a intrat în fază de restaurare la Muzeul Național de Istorie, după ce a fost recuperat din Olanda, unde a fost furat de hoți. Obiectul, parte din tezaurul arheologic descoperit în județul Prahova, a fost scos din Muzeul Drents din Assen, iar restituirea sa a fost posibilă printr-o colaborare internațională între autoritățile române și olandeze.

Culture picks

Lavlov acuză Occidentul că a eliminat pe Călin Georgescu din cursa electorală din RomâniaMagistrați romani participă la un curs despre drepturile omului organizat de TurciaIanis Stoica, golgheter în Liga Portugaliei, soluție pentru naționala RomânieiFCSB pregătește schimbări în echipă pentru duelul cu Universitatea Craiova

După ce a primit piesa în spatele său, restauratorul român Alexandru Dozsa a reacționat cu surprindere. A spus că forma coifului l-a lăsat fără cuvinte și că primele observații l-au făcut să se întrebe ce s-a întâmplat cu el în timpul furarii.

Specialiștii sunt optimiști privind posibilitatea de a readuce coiful la forma sa originală. Conform estimărilor, procesul de intervenție ar putea dura aproximativ un an — timp necesar pentru a rezolva deteriorările observațe și pentru a asigura integritatea structurală și estetică a obiectului.

Prima etapă a lucrărilor a fost deja încheiată, iar echipa se concentrează acum pe zonele cele mai afectate, mai ales în jurul locului unde era fixat obrăzarul.

Zona de reatașare a obrăzarului prezintă semne evidente de deformare. Curbură originală a fost pierduta, iar suprafața este mult mai aplatizată și introdusă în interior comparativ cu starea inițială. Această observare a dus restauratorii la ipoteza că, în momentul furarii, obrăzarul a fost rupt printr-o forță aplicată spre interior, probabil prin împingere. Punctele de rupere pe coiful și pe obrăzar se potrivi, ceea ce confirmă teoria că ambele părți au fost afectate de aceeași acțiune mecanică. «Ruptura corespunde și pe obiect, și pe obrăzar», a explicat Dozsa, adăugând că deformarea specifică zonei sugerează o forță directă și neuniformă.

Pentru a asigura o restaurare autentică și invizibilă din punct de vedere material, specialistii au adoptat o abordare care include nu doar refacerea formei, ci și integrarea cromatică a zonele intervenite. Materialele folosite pentru lipitură nu trebuie să rămână detectabile la ochiul nuă, deci trebuie potrivite cu tonul original al coifului. «Nu pot să las zona aceasta de culoarea materialului de lipitură, deci trebuie să o integrez cromatic», a declarat Alexandru Dozsa pentru Digi24.

Coiful de la Coțofenești a intrat în restaurare!

A precizat că va folosi pigmenti acrilici pe bază de apă, alegere motivată de stabilitatea, compatibilitatea cu materialele antice și posibilitatea de a fi șterse sau modificate în viitor, dacă va fi necesar.

Coiful este în prezent în laboratorul de restaurare al Muzeului Național de Istorie, unde se efectuează analize detaliate și intervenții precise. Fiecare fază a lucrărilor este documentată, iar deciziile se bazează pe cercetări arheologice, metallurgice și istorice pentru a asigura fidelitatea la obiectul original. În afara zonei obrăzarului, se examinează și alte porțiuni ale coifului pentru a detecta eventualele microfracturi, coroziuni sau alterații de suprafață produsă în timpul transportului sau manipulării neadecvate după furt.

În paralel cu lucrările de restaurare, autoritățile române au inițiat procedurile pentru recuperarea despăgubirilor materiale legate de incident. România urmează să solicite compania de asigurări care a acoperit pierdeaua să plătească suma echivalentă valorii piesei, dar plata va fi efectuată doar după ce vor fi calculate toate cheltuielile legate de restaurare, conservare și securizarea obiectului.

Acest pas este esențial pentru a evita orice dubie privind destinarea fondurilor și pentru a asigura transparența în gestionarea patrimoniului national.

În ceea ce privește responsabilitatea penala, trei cetățeni olandezi au fost condamnați de justiția olandeză la aproximativ patru ani de închisoare fiecare, după ce au recunoscut vina în cauza furării și au predat autorităților atât coiful, cât și două brățări dacice care faceau parte din acelasi tezaur. Această decizie judicială a fost posibilă datorită cooperării dintre serviciile de poliție din cele două state și a furnizării de dovezi concrete, inclusiv înregistrări video și declarații de martori.

În prezent, coiful și brățările dacice recuperate pot fi admise de public la Muzeul Național de Istorie, unde sunt expuse într-un spațiu dedicat, până la o data specificată în comunicatele muzeale. Vizitatorii au astfel ocazia să observe nu doar frumusețea și complexitatea obiectelor, ci și martoriatul unui proces de restaurare care combină tehnică, știință și respect pentru istorie.

Expunerea are scopul de a informare publicului despre valoarea patrimoniului cultural și despre eforturile necesare pentru protejarea lui.