Comisia de etică a UNAP analizează plagiatul din teza de doctorat a șefului SPP

Surse diverse în spatele plagiatului din teza lui Pahonțu!

Academia de studii superioare militare, cunoscută astăzi sub denumirea de Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, a inițiat o procedură formală de verificare a integrității academice a tezei de doctorat a lui Lucian Pahonțu, actualul conducător al Serviciului de Protecție și Pază. Această mișcare instituțională a fost anunțată prin intermediul Biroului de Presă al universității, care a confirmat pentru agenția de știri PressOne constituirea unei echipe speciale în cadrul Comisiei de Etică.

Rolul acestei structuri este de a examina cu atenție posibilele nerespectări ale codurilor de etică și deontologie specifice mediului universitar, precum și eventualele abatieri de la standardele de conduită impuse în procesul de cercetare științifică.

Decizia de a declanșa această anchetă internă a fost luată în urma unor investigații jurnalistice profunde realizate de publicația Recorder. Acestea au scos la iveală faptul că aproximativ 52 de pagini din lucrarea academică a lui Pahonțu conțin materiale plagiate. Din punct de vedere cantitativ, aceste fragmente reprezintă circa 30% din totalul celor 175 de pagini care alcătuiesc substanța efectivă a tezei. Analiza detaliată a textului a relevat existența a 761 de rânduri care fie sunt copiate integral, fie prezintă o asemănare extremă cu texte publicate anterior.

Printre sursele identificate se numără, printre altele, Regulamentul Trupelor de Securitate din anul 1976, un document istoric care nu figurează însă în lista bibliografică a lucrării.

În paralel cu analiza plagiatului, presa a reușit să obțină informații detaliate privind componența comisiei de doctorat care a examinat și a aprobat teza lui Lucian Pahonțu. Titlul lucrării este „Tactici folosite pentru paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită”.

Procesul de avizare a avut loc în luna aprilie a anului 2003, în cadrul Academiei de Înalte Studii Militare, instituție care, prin reorganizări ulterioare, a devenit Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

Coordonația academică a fost asigurată de generalul (r) prof. univ. dr.

O aspect remarcabil, confirmat de către universitate, este faptul că teza de doctorat a lui Pahonțu nu a fost supusă, până la momentul actual, unei verificări folosind un software specializat pentru detectarea similitudinilor textuale. Această procedură este obligatorie conform ordinului emis de Ministerul Educației în anul 2021.

Acest act normativ stipulează că instituțiile de învățământ superior care au conferit titluri de doctor în intervalul cuprins între ianuarie 1990 și iunie 2016 au obligația de a elabora strategii proprii de prevenție și combatere a plagiatului, asigurând totodată respectarea riguroasă a eticii și deontologiei în redactarea tezelor doctorale.

Termenul legal stabilit pentru soluționarea unei sesizări de acest tip este de 45 de zile.

Conform regulamentului-cadru, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației nr. 6869/2024, concluziile la care va ajunge Comisia de Etică Universitară vor trebui publicate pe pagina web oficială a instituției, odată cu finalizarea procedurii administrative.

Investigația a evidențiat o conexiune directă și problematică între sursele plagiate și membrii comisiei care i-a acordat titlul de doctor candidatului. Documentele accesate de PressOne indică faptul că, în 2003, comisia de referenți a avut o structură specifică. Președinția a fost deținută de colonelul prof. univ. dr. Gheorghe Toma.

Conducătorul de doctorat a fost, așa cum am menționat, generalul locotenent (r) prof. univ. dr.

Valentin Arsenie, afilat la Academia de Înalte Studii Militare. Funcția de referent oficial a fost ocupată de trei persoane distincte: colonelul prof. univ.

dr. Ioan Geantă, de asemenea din Academia de Înalte Studii Militare; generalul de corp de armată prof. univ.

dr. Tudor Cearapin, reprezentând Comandamentul Național al Jandarmeriei; și generalul de divizie conf. univ.

dr. George Serițan, de la Academia de Poliție.

Potrivit datelor furnizate de Recorder, Lucian Pahonțu a preluat conținut din 12 lucrări diferite, fără a menționa explicit sursa.

Lucian Pahonțu a copiat din 12 lucrări!

Cel mai interesant aspect este că trei dintre aceste surse sunt operați a trei membri ai propriei sale comisii de evaluare: referentul Tudor Cearapin, președintele Gheorghe Toma și conducătorul său, Valentin Arsenie.

Această situație ridică întrebări privind conflictul de interese și rigurozitatea procesului de avizare.

PressOne a adâncit analiza legăturilor personale și profesionale dintre doi dintre acești membri ai comisiei și Lucian Pahonțu.

Generalul Tudor Cearapin a fost un profesor universitar de renume și membru al Academiei Oamenilor de Știință din România. În perioada cuprinsă între 2001 și 2005, a deținut funcția de conducător al Jandarmeriei Române.

Înainte de evenimentele din 1990, a servit ca ofițer în cadrul Trupelor de Securitate, la unitatea UM 0305, exact aceeași structură în care a activat și Lucian Pahonțu.

Conform informațiilor din Recorder, Cearapin a fost cel care a condus brigada UM 0305 în timpul Revoluției din 1989, dar și în timpul Mineriadei din 1990.

Celălalt personaj central în această ecuație este Gheorghe Toma, care a predat la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” și la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, aceasta din urmă fiind subordonată Serviciului Român de Informații (SRI). Ulterior, a ocupat poziția de secretar general al Academiei de Științe ale Securității Naționale.

A fost, de asemenea, îndrumător de doctorate la Academia SRI, multe dintre tezele coordonate de acesta fiind declarate ulterior, în anul 2018, ca fiind plagiate, în urma unei verificări interne efectuate chiar de instituția SRI.

Publicația Recorder menționează că Gheorghe Toma a coordonat tezele de doctorat ale fiicei și ginerelui fostului ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, ambele lucrări fiind vizate ulterior de suspiciuni similare de plagiat.

Detalierea fragmentelor plagiate relevă surse diverse. Jurnaliștii Recorder au identificat 52 de pagini afectate, reprezentând aproximativ 30% din cele 175 de pagini de conținut. Totalul rândurilor copiate sau foarte apropiate de texte anterioare se ridică la 761. O sursă majoră este Regulamentul Trupelor de Securitate din 1976, absent din bibliografie. Din acest document au fost extrase 210 de rânduri identice, dispersate pe 13 pagini ale tezei.

Este notabil că Pahonțu a fost ofițer în trupele de Securitate între 1987 și 1990, perioadă în care această structură era parte integrantă a Departamentului Securității Statului.

În 1990, trupele și-au schimbat titulatura, devenind Jandarmeria Română.

O altă sursă semnificativă este volumul colectiv intitulat „Terorismul”, publicat în 2001. Din această carte au fost identificate 233 de rânduri identice sau foarte similare, inclusiv un tabel.

Analiza arată că fragmentele din această sursă apar în 16 dintre cele 41 de pagini ale celui de-al doilea capitol al tezei. Pe lângă plagiatul evident, există și probleme metodologice în citarea surselor. Nota bibliografică nu corespunde mereu cu textul sau ideea prezentată.

Într-un alt exemplu, un fragment pus între ghilimele combină texte de la doi autori diferiți, în timp ce nota finală trimite către un al treilea autor.

Obținerea titlului de doctor a marcat un punct de cotitură în cariera lui Lucian Pahonțu. La scurt timp după susținerea tezei, a fost promovat la gradul de general în cadrul Jandarmeriei Române. În 2005, președintele Traian Băsescu l-a numit la conducerea Serviciului de Protecție și Pază. Aceste dezvăluiri s-au produs în contextul unei alte investigații Recorder, care susține, pe baza unor documente și mărturii, că Pahonțu a făcut parte din trupele de represiune în timpul Revoluției și că unitatea sa a fost implicată în reprimarea manifestației din Piața Universității.

Reacțiile politice la aceste evenimente au fost variate. Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, l-a apărat pe Pahonțu, explicând de ce nu l-a demis nici acum. A urmat un protest la Palatul Cotroceni, unde manifestanții l-au criticat pe Nicușor Dan, cerând plecarea lui Pahonțu. Ministrul Bolojan a trimis un mesaj tranșant, afirmând că fiecare om Lucian Pahonțu a oferit o primă reacție, dar Recorder l-a contrazis cu noi documente, acuzându-l de „primele minciuni”.

Discuția publică a continuat cu analize despre ce ar trebui să facă instituțiile statului dacă iau în serios cazul. Articolul original a apărut inițial pe spotmedia. ro, sub titlul „Doctoratul lui Pahonțu, analizat de Comisia de etică a UNAP. Șeful SPP a plagiat din lucrările membrilor comisiei care i-a acordat titlul de doctor”.