Contractul social european s-a spart. Ce înseamnă pentru economia României?

Ce s-a schimbat în Europa?

Crisa care zgârie Europa nu mai e doar problema marilor puteri. Umbra ei cade și pe economia României, într-un moment în care vechile modele de dezvoltare par să nu mai țină.

Radu Hanga, conducătorul Bursei de Valori București, a trasat acest scenariu la evenimentul „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”. Mesajul e clar: raportul de forțe social și economic din vechiul continent s-a erodat, lovind direct perspectivele statului nostru.

Hanga subliniază că, timp de 35 de ani, Europa a fost pentru noi un reper sigur, un model de urmat.

Dar semnalele recente, de la nemulțumirile masive din Franța, sugerează că acest pilon intră într-o fază de redefinire profundă. Pentru România, care trebuie să se adapteze la o lume globală transformată radical, această recalibrare va fi o provocare majoră. Indiferent de preferințele noastre, schimbările din economia mondială se vor simți și aici, impingând necesitatea unor ajustări strategice.

Poartă tinerii să-și mai cumpere o casă?

Sergiu Oprescu, președinte al Federației Europene a Creditului Ipotecar și al Consiliului de Supraveghere al Unicredit Bank România, a pus accent pe un alt aspect critic: dificultatea cu care generațiile tinere accesează proprietatea. În state precum Spania, tensiunile sociale sunt alimentate direct de imposibilitatea practic pentru tineri de a-și cumpăra o casă, de a forma familii și de a-și asigura stabilitatea financiară pe termen lung.

Oprescu descrie „vechiul contract social” ca pe un acord implicit, bazat pe o secvență logică: educație, angajare într-un domeniu valorizat, acumulare de venit, formare a cuplului, copii și achiziția unei locuințe. Acest lanț, care a structurat aspirațiile multor decenii, s-a fragmentat în numeroase țări UE. Tinerii constată că pragul de intrare pe piața imobiliară crește, iar chiriile se majorează constant, erodând capacitatea lor de cumpărare.

Situația din România are o nuanță distinctă. Deși ne bucurăm de un statut relativ avantajos în clasificările internaționale privind accesibilitatea locuințelor, experții avertizează că pericolul latent persistă. Conform datelor OECD din 2015-2025, România a figurat alături de Finlanda printre puținele state care au înregistrat o îmbunătățire a indicelui de accesibilitate. Totuși, această performanță statistică nu oferă siguranță totală, având în vedere că penetrarea creditului ipotecar în PIB se situează la un nivel modest de 6,2%-6,3%.

România, o excepție temporară?

Pentru context, Oprescu oferă comparații regionale: Polonia înregistrează o rată de penetrare a creditului ipotecar în PIB de aproximativ 14%, iar Republica Cehă atinge 25%. Aceste diferențe indică faptul că România se află încă în faza incipientă a dezvoltării pieței imobiliare financiare.

Avantajul relativ e că am evitat excesele speculative care au dus la crize în alte jurisdicții, permițând stratului de mijloc să își păstreze, momentan, capacitatea de a accesa locuințe.

Dar tendințele actuale sugerează că și noi riscăm să fim prinsi în aceleași capcane structurale.

Cum ne schimbă algoritmii?

În afara economiei, Oprescu a discutat despre transformările cognitive aduse de revoluția digitală.

Rețelele sociale au schimbat fundamental modul în care procesăm informația și ne construim opiniile. La începuturile internetului, am crezut optimist că adevărul absolut era la un click distanță. Realitatea e mai complexă: algoritmi și comunități online au fragmentat realitatea în clusteruri, fiecare cu propria versiune a adevărului, separând publicul în triburi informative izolate.

Pentru a ilustra impactul asupra statutului social, Oprescu recurge la o metaforă din „Moromeții” al lui Marin Preda. Personajul Nila, care nu se remarcă prin inteligență sau carismă, ar fi fost probabil respins de comunitatea sa rurală dacă ar fi executat un salt spectaculos de pe acoperișul casei, considerat o gestă absurdă.

Astăzi, același gest, filmat și difuzat online, l-ar putea transforma instantaneu într-un influencer cu un milion de urmăritori.