Ce spun deputații români?
Parlamentul European a dat un impuls clar accelerării coridoarelor feroviare de mare viteză către Sofia și Budapesta. Inițiativa legislativă, adoptată recent, se sprijină pe strategia Comisiei Europene din noiembrie 2025.
Culture picks
Capul de porc de la ușa lui Lulea: consilierul AUR dă vina pe Ariadna Cîrligeanu
Slovacia revine la masa negocierilor cu Rusia: Gaz, petrol și o ruptură vizibilă de Bruxelles
România susține continuu integrarea Moldovei în Uniunea Europeană
Inflația alimentelor revine în 2027: avertismentul Băncilor CentraleObiectivul e simplu: să scurtăm drastic timpul de deplasare între orașe, să facem trenul mai atractiv decât mașina sau avionul și să reducem decalajul de infrastructură dintre vestul și estul continentului.
Acordul strategic cu Grecia și Bulgaria!
La ședința din Strasbourg, Gheorghe Falcă (PNL) și Ștefan Mușoiu (PSD), ambele figuri din Comisia TRAN, au explicat ce presupune proiectul și unde stau blocajele pentru România. Falcă a pus accent pe partea tehnică: vorbim de o rețea modernizată, capabilă să ruleze la minim 250 km/h. Integrarea directă a Bucureștiului cu Budapesta și Sofia ar însemna un câștig de timp enorm.
Astăzi, drumul spre capitala Ungariei durează peste șase ore; până în 2040, termenul limită stabilit, totul ar trebui să fie gata.
Eurodeputatul liberal a subliniat că Bruxelles-ul cere statelor membre să se miște repede pe partea de documentație tehnică. Studiile se vor finanța din fonduri europene și bugete naționale. România a început deja analiza traseelor. Mai mult, acum trei săptămâni, reprezentanții Greciei, Bulgariei și României au semnat la Bruxelles un acord de parteneriat strategic. Documentul nu e doar despre trenuri: include și construirea a trei poduri noi peste Dunăre, o mișcare care consolidează legăturile de transport în regiune.
De ce România întârzie?
Falcă a arătat un punct critic: ritmul lent al progresului nostru la viteză medie. Autoritățile trebuie să se concentreze pe studiile de prefezabilitate și fezabilitate ca să atragă banii europeni.
Contrastul e dureros: România nu are încă nicio linie de viteză medie, în timp ce Spania duce jocul în Europa, cu mii de kilometri de cale ferată rapidă. Tranziția e grea, dar promite creștere economică solidă și competitivitate mai mare.
Dimensiunea socială și economică!
Ștefan Mușoiu, raportor din umbră, a privit proiectul prin prisma impactului social și economic.
Extinderea rețelei rapide e esențială pentru a reduce inegalitățile dintre state și a oferi călătorilor opțiuni mai accesibile. Ținta sa: sub 24 de ore între centre majore precum Paris sau Madrid și București. E un obiectiv pe termen lung, dar cadrul legislativ actual e un pas crucial.
Mușoiu a insistat pe necesitatea unei concurențe sănătoase în sectorul feroviar, cu accent pe sustenabilitate și prețuri corecte. Astăzi, biletele scumpe pentru trenurile rapide descurajează mulți pasageri.
Câți bani sunt implicați?
O abordare fiscală echilibrată între aviație și feroviar ar putea corecta aceste disfuncționalități, diferențele actuale de taxare influențând direct cheltuiala finală a călătorului.
Pentru a conecta toate capitalele europene până în 2040, e nevoie de o mobilizare financiară uriașă. Planul prevede o creștere a investițiilor în infrastructura feroviară la 340-350 de miliarde de euro în perioada imediat următoare. Impactul economic e major: industria feroviară generează anual 45 de miliarde de euro la nivel de Uniune și susține 2 milioane de locuri de muncă. Argumente suficiente pentru a accelera implementarea acestui plan ambițios.
