Ce riscăm cu un «dublu șoc»?
Presiunea pe bugetele familiilor europene nu slăbește.
Culture picks
Guvernul Niculescu a adoptat prima ordonanță, miniștrii preiau ștafeta de la Bolojan
Consilierul la Parlament care a lăsat cap de porc la poarta lui Lulea: „Sper să streci pe unii!
PACE – Întâi România: De la dizolvarea grupului parlamentar la fondarea unui nou partid
Simion, în apărarea lui Georgescu: „Nu mai ai voie să te aperi de a fi ascultat în propria casăInstituțiile monetare emit noi semnale de alarmă: conform unui studiu publicat marți de Băncia Centrală Europeană, inflația produselor alimentare ar putea atinge 3,4% în al treilea trimestru din 2027.
După această vârfuire, se așteaptă o ușoară răchire a ritmului. Prognoza vine la timp, în plin val de nemulțumire socială, exemplificat de protestele din Franța împotriva creșterii cheltuielilor curente.
De ce a scăzut inflația până acum?
Elena Bobeica, Gerrit Koester, Friderike Kuik și Christiane Nickel, autorii raportului, alertează asupra riscului unui «dublu șoc».
Conjunctura energetică combinată cu evenimente meteo extreme ar putea reactiva presiunea asupra prețurilor la mâncare. Deși datele recente arată o relaxare a inflației, specialiștii insistă: acest lucru nu anulează automat forțele inflaționiste.
Este prematur să concluzionăm că inflația și-a pierdut din impact; vigilența rămâne necesară.
Cum ne afectează criza energetică?
Tendințele din zona euro au arătat o diminuare a inflației alimentare. Indicatorul a coborât de la 2,6% în ianuarie la doar 1,1% în august, un minim atins pentru prima dată de la mijlocul anului 2021. În septembrie, s-a înregistrat o ușoară revenire, la 1,3%.
Această ameliorare a fost facilitată de recoltele bogate pe continent și de reducerea costurilor materiilor prime pe piața globală, în special la zahăr, cacao și cafea.
Cât a crescut coșul de cumpărături?
Conflictele din Iran au declanșat o nouă criză energetică, ale cărei reverberații se resimt progresiv în tarifele de transport, la prețul îngrășămintelor și în procesarea industrială a alimentelor. Simultan, valurile de căldură și lipsa precipitațiilor au afectat negativ culturile în momente-cheie din cursul anului 2026.
Proiecțiile oficiale sugerează că aceste fenomene climatice ar putea contribui cu o marjă cuprinsă între 0,3 și 0,8 puncte procentuale la inflația alimentară în orizontul următoror douăzeci și patru de luni, adică în cele 12 luni viitoare.
Analiza atrage atenția asupra faptului că, indiferent de temperea ratelor, costul mediu al coșului de cumpărături a crescut semnificativ, fiind acum cu 30% mai ridicat față de finalul anului 2021. Pentru a clarifica statutul documentului, BCE specifică că perspectivele prezentate reflectă punctul de vedere strict al redactorilor, fără a implica neapărat consensul oficial al instituției.