Se apropie un șoc energetic în 2027?
Facturile la energie riscă să devină o povară greu de dus pentru români în 2027, avertizează oficialii din sectorul energetic. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a tras un semnal de alarmă marți, în cadrul unei reuniuni de specialitate.
Culture picks
Timpul de drum în Capitală: 45 de minute în 20, cum se blochează traficul dimineața
Siegfried Mureșan atacă Grindeanu după desemnarea lui Luca Niculescu: „Ieri nu avea linii roșii, astăzi le enumeră
Marius Lulea contestează excluderea din AUR și lansează provocare către George Simion și Dan Dungaciu
Grindeanu neagă orice prietenie cu președintele Nicușor Dan: „N‑a fost niciodată o relație caldăDeși infrastructura energetică a țării a dat dovadă de o reziliență neașteptată, specialiștii insistă că trebuie să ne pregătim riguros pentru iarna și primăvara anului 2027, perioade în care tarifele ar putea atinge cote maxime.
Situația este complicată de faptul că unitățile 1 și 2 de la Cernavodă rămân în continuare oprite, fără un termen clar pentru repornire. Prognozele pe termen scurt sunt îngrijorătoare, iar fiecare zi de inactivitate crește riscul unor scumpiri suplimentare în lunile ce urmează. Această presiune internă se suprapune peste o criză europeană, unde prețul gazelor naturale se menține la niveluri alarmante. La Dublin, în cadrul ședinței informale a miniștrilor Energiei, s-a discutat despre lipsa unei strategii unitare, chiar dacă anumite repere sunt deja evidente.
Principala provocare rămâne stabilizarea prețurilor, în special pentru marii consumatori industriali și furnizorii de energie.
De ce rămân unitățile de la Cernavodă închise?
În acest context, Bușoi a evidențiat succesul PNRR, prin care sistemul energetic a absorbit deja peste 800 de milioane de euro.
Deși suma reprezintă o fracțiune din cele zece miliarde alocate total, impactul este vizibil: banii au cofinanțat capacități de producție regenerabilă, sisteme de stocare în baterii și centrale termoelectrice la Arad și Constanța, vitale pentru termoficarea acestor orașe.
Totodată, au fost dezvoltate patru unități de producție a hidrogenului.
Privind spre viitor, România se apropie de finalul ciclului de finanțare prin Fondul de Modernizare (2020-2030), cu zece din cele 12 miliarde de euro deja direcționate către proiecte. Bușoi subliniază că atenția trebuie mutată acum către cadrul financiar 2028-2034, unde Politica de Coeziune va pune la dispoziție între 60 și 65 de miliarde de euro.
Digitalizarea, soluțiile cibernetice și continuarea contractelor pentru diferență (CfD) rămân prioritățile zero pentru a asigura stabilitatea energetică a țării.