Dorul de casă: mai puternic decât distanța și timpul?!
Pentru românii plecați departe de casă, sentimentul de apartenență, valorile învățate în copilărie și nostalgia profundă față de locurile natale sunt ca niște fire invizibile care îi leagă neîncetat de România. Un exemplu elocvent este comunitatea românească din Portugalia.
Culture picks
Premierul Vasile Tofan, vizită strategică la București
De ce securitatea României depinde de Republica Moldova
RO-Alert în Tulcea: Radarul MApN a detectat o țintă aeriană lângă granița cu Ucraina
Sondaj Avangarde: Românii vor anticipate și contestă achizițiile militareChiar dacă numărul lor nu e copleșitor – aproximativ 20.000 de persoane, conform statisticilor Institutului Cultural Român –, acești români sunt extrem de uniți și participă cu entuziasm la evenimentele care le celebrează originile.
Este remarcabil cum, în ciuda distanței și a timpului – unii nu au mai vizitat România de aproape două decenii – legătura lor cu țara rămâne la fel de puternică.
Dinu Gîndu, președintele Institutului Cultural Român, subliniază că identitatea este factorul cheie care îi ține ancorați pe românii din diaspora de rădăcinile lor. Dorul de țară și valorile culturale românești, asimilate în perioada educației și formării în România, generează o participare remarcabilă la manifestările dedicate identității naționale. De exemplu, evenimentele centrate pe promovarea iei, un simbol autentic, au avut întotdeauna un succes extraordinar. Toate elementele identității naționale dețin un potențial imens, deoarece românii de aici își doresc să își reamintească de casă, le este dor.
Diaspora românească: o ancoră a identității, chiar și departe de casă?!
Am întâlnit în Portugalia persoane care nu au mai fost acasă de 18 ani, dar acest lucru nu îi împiedică să fie prezenți și să se implice în evenimentele dedicate României.
Dorul este elementul central. La vernisajele organizate de ICR, ne bucurăm constant de o prezență semnificativă a comunității românești din Lisabona, dar vin oameni și din sudul Portugaliei.
Românii se mândresc cu aceste evenimente, a declarat Gîndu.
Copiii diasporei: cum păstrează legătura?
Dacă pentru adulții români plecați în străinătate în căutarea unui trai mai bun, dorul de casă este motorul principal al conexiunii cu patria și identitatea națională, se naște o întrebare firească: ce îi determină pe copiii lor, născuți în diaspora, să mențină o legătură cu România? Pe lângă educația primită în familie, un rol crucial în perpetuarea limbii și culturii române îl joacă întâlnirile de la biserică și cursurile organizate în cadrul școlilor de duminică.
Aceste medii le oferă copiilor din diaspora un cadru structurat unde pot comunica în limba maternă și pot descoperi reperele esențiale ale culturii românești.
Într-o dezbatere recentă, Românii care schimbă comunități, transmisă de Știri Diaspora și DC News, Dinu Gîndu a explicat că educația familială îi apropie pe copiii românilor din diaspora de România. De asemenea, întâlnirile de la Biserică sunt de mare ajutor, deoarece acolo se întâlnesc și cu alți copii și pot vorbi în limba română.
Există și școlile de duminică, unde beneficiază într-o manieră mult mai organizată și structurată de elementele importante ale culturii românești. Aceste inițiative contribuie semnificativ la păstrarea identității culturale și lingvistice a tinerei generații de români din diaspora.
