Eliminăm comunele sub 7 mii de locuitori?
Jurnalistul Cristian Grosu a fost sâmbătă la rubrica „În fața ta” de la Digi24, unde a oferit o analiză directă și fără filtre a stării României. A spus clar: sistemul nostru funcționează încă după un model gândit în epoca Ceaușescu. Nu e o opinie, e o observație pe care o face dincolo de partisanism. Politicienii, indiferent de tabară, păstrează această inerție pentru că le convine status quo.
Culture picks
Nou termen pentru Călin Georgescu. Instanța judecă astăzi cererea de plasare în arest la domiciliu
Culmea tupeului la George Simion! Liderul AUR susține că știe mai bine decât ministrul polonez de Interne ce s-a
Rețeta tradițională pentru szarlotka, celebra prăjitură poloneză cu mere. Trucul care asigură un rezultat perfect
Donald Trump are o nouă explicație pentru înfrângerea republicanilor în alegeri: „antipatia puternică” a americanilorCând i s-a întrebat dacă statul poate preveni o criză economică severă, Grosu a răspus că scăparea e posibilă doar prin două căi: sau ajungem la un echilibru financer real, sau elaborăm și aplicăm un plan strategic coerent pentru întreaga economie. Nimic altceva nu e suficient.
La întrebarea moderatorului Florin Negruțiu despre reforma cu cel mai mare impact pe buget, Grosu nu a hésitat: educația. Fără un învățământ modern, nu putem pregăti tinerii pentru o economie globală competitivă.
România trebuie să rămână relevantă, iar asta nu se face cu discursuri, ci cu investiții reale în școli și profesori.
A vorbit și despre PNRR. Pentru Grosu, fondurile au fost o pleacă, nu o soluție.
Da, ni s-au dat bani, dar nu am făcut reformele autentice pentru care ne-au fost condiționați. Multe obligații au fost îndeplinite doar pe hârtie, fără efecte reale pe termen lung. E o occasie pierdută.
A abordat și modelul de creștere bazat pe consum intern. Teoretic, poate funcționa cât avem bani pentru a-l susține. Dar Grosu e teameros: resursele devin mai greu de găsit. Și atunci ce?
O întrebare provocatoare l-a pus să gândească la o instituție statală care ar putea dispărea.
Ce instituție ar putea dispărea?
El nu a ales un minister sau o agenție. A propus ceva mai profund: o revizuire radicală a structurilor administrative. O reformă care ar fi trebuit să se facă acum 35 de ani.
Propunerea sa e simplă de spus, grea de făcut: eliminăm comunele sub 7.000 de locuitori, dar nu e doar despre număr. O comună trebuie să poată plăti salarii, să acopere utilitățile și să țină 20% din buget pentru investiții locale. Dacă nu poate, nu are sens să existe ca unitate autonomă. A dat exemplul Poloniei: aceeași suprafață, aceeași populație, dar de trei ori mai puține comune, după consolidări în 1991 și 1999.
Dacă ar fi ministru al Finanțelor, măsura nepopulară pe care ar fi luat-o ar depinde de lumea din afara hotarelor. Grosu a explicat că nu putem prevede ce va fi: alegerile din SUA, fie că le câştigă democrații, fie republicanii, pot schimba totul.
Dobânzile suverane ar putea să explodă. E ca o persoană care se agăță de o bară zece ore și apoi pierde brusc forța — stabilitatea se prăbuște fără avertizare.
Despre suveranism, Grosu a fost direct: în regimurile cu excese, incertitudinea devine norma.
Banii oamenilor pierd valoare pentru că sistemul e imprevizibil. Nu știi ce va mâine, și asta e periculoasă pentru oricare economie.
La final, a vorbit despre FMI.
Grosu a spus că probabilitatea unei intervenții e scăzută acum. De ce? Pentru că suntem în UE, avem o economie mai complexă decât acum 15-20 ani și suntem lângă aderarea la OCDE.
Asta ne oferă instrumente de siguranță financiară și ne face mai puțin dependenți de fonduri de urgență.
