Au fost oare studenții cei care l-au răsturnat pe Vučić?
La granițele României, umbra Moscovei continuă să se lase greu simțită.
Culture picks
Accident în Neamț: șoferiță a sărit în albia unui râu, doi copii răniți
Sabotaj la Uzina Carfil: ucraineanul căutat de România, arestat la Varșovia
Mirele a pus camere ascunse în cabană pentru a surprinde invitații în ipostaze intime
Derby-ul Clujului: CFR învinsă, scandal rasist și 4 goluriDuminică, urnele din Serbia și Bulgaria au dat o nouă direcție unei regiuni prinse la mijloc între est și vest, într-un amestec fin de propagandă și nostalgie istorică.
În Serbia, scrutinul legislativ a măturat de la putere regimul naționalist-populist condus de Aleksandar Vučić.
Între timp, în Bulgaria, cursa prezidențială se mută în turul al doilea, unde se înfruntă reformistul Andrei Ghiurov și actualul șef al statului, socialista Iliana Iotova.
La Sofia, miza principală a dezbaterilor rămâne sprijinul pentru Ucraina și apelurile la pace. Poziția Ilianei Iotova este susținută discret de premierul Rumen Radev, care controlează o majoritate solidă în parlament. La Belgrad, în schimb, furia străzii a ars etapele în ultimii doi ani: protestele s-au concentrat pe combaterea corupției și dărâmarea sistemului lui Vučić, lăsând însă destul de vagi planurile privind viitoarea politică externă.
Ce se alege de prietenia sârbo-rusă?
Este remarcabil cum o mișcare pornită din mediul universitar a reușit imposibilul: să-l îndepărteze pe omul forte de la Belgrad. În ambele state, atracția față de Rusia nu ține doar de calculele elitelor politice, ci și de rădăcini adânci în electorat. Prinderea la public a Rusiei se bazează pe o combinație puternică de propagandă, tradiție și legături istorico-religioase.
Aleksandar Vučić, în vârstă de 56 de ani, a condus Serbia timp de 14 decenii și jumătate, dar a pierdut puterea în fața Listei Studenților, forța din spatele protestelor de stradă din ultimii doi ani, mobilizați sub lozinca „Serbia sau mafia”. E un experiment politic neobișnuit, capabil să dea complet peste cap scena politică din Belgrad.
Luna trecută, Vučić demisionase din funcția de președinte tocmai pentru a trage lozurile în campanie pentru formațiunea sa, Partidul Progresist Sârb. Considerat mult timp omul lui Putin în regiune, el a oscilat abil între Bruxelles și Moscova.
Deși și-a recunoscut înfrângerea, n-a ratat ocazia să-și acuze rivalii că ar fi fost sprijiniți din Occident.
Extern, Vučić a ținut aproape de Rusia, China și administrația Trump, bifând în paralel discursul oficial despre aderarea la Uniunea Europeană. O carte jucată la maximum a fost mereu dosarul Kosovo, pe care liderul de la Belgrad l-a exploatat cinic pentru a ține treaz naționalismul sârb.
Va ceda Belgradul vreodată în chestiunea Kosovo?
De altfel, nici China, nici Rusia nu recunosc Kosovo, o poziție împărtășită în UE doar de cinci state, printre care și România, alături de Grecia, Cipru, Spania și Slovacia.
Planurile de viitor ale noii puteri de la Belgrad rămân învăluite în mister.
Lista Studenților, transformată abia acum o lună în partid, funcționează ca o umbrelă largă („big tent”), fără o doctrină rigidă, adunând oameni cu vederi destul de diferite doar pentru a atrage un bazin electoral uriaș.
Totul a pornit de la tragedia din urmă cu doi ani, când gara din Novi Sad s-a prăbușit la scurt timp după ce fusese renovată, curmând 16 vieți. În spatele mișcării se află Ilija Srdanović, un profesor universitar și cardiolog în vârstă de 56 de ani.
Încotro se îndreaptă Bulgaria?
Mirjana Nikolic, rectorul Universității de Arte din Belgrad și membră a formațiunii, explică faptul că programul partidului nu aduce rupturi majore: se menține refuzul de a impune sancțiuni Rusiei, dar se respectă integritatea teritorială a Ucrainei. Liderul partidului, Ilija Srdanović, a fost însă tranșant pentru BBC: „Metohija și Kosovo aparțin Serbiei”.
Belgradul va continua să finanțeze universitatea sârbă mutată temporar din Priștina la Mitrovica, dar și toate rețelele de sănătate și asistență socială destinate sârbilor din Kosovo.
Dincolo de retorică, noua gardă de la Belgrad nu va lăsa garda jos când vine vorba de Kosovo, în timp ce direcția externă rămâne o mare necunoscută. Totuși, propunerea unui referendum privind intrarea în UE ar putea arunca totul în aer, cu efecte nebănuite pentru parcursul european al Serbiei.
De cealaltă parte a Dunării, în Bulgaria, Iliana Iotova a câștigat primul tur mergând pe un discurs pacifist: se opune trimiterii de armament în Ucraina și cere „o coaliție pentru pace”, refuzând orice asociere cu o „Coaliție a Voinței”. Cu lozinca „Bulgaria în mâini sigure”, ea se vrea „președinta păcii”, punând pe primul plan securitatea națională.
De cealaltă parte, Andrei Ghiurov — fost premier interimar și viceguvernator al Băncii Naționale — cere o voce mult mai limpede a Bulgariei în Europa și insistă că țara trebuie să rămână un aliat de neclintit în NATO. Scena politică de la Sofia e deja zguduită de decizia retragerii din Coaliția de Voință, Sofia dorind să oprească orice finanțare militară directă pentru Ucraina, în timp ce premierul Rumen Radev urmărește atent evoluțiile.