Datoria publică a României, aproape dublă în șapte ani: Cum am ajuns aici?

Riscuri și costuri

Datoria publică a României s-a dublat aproape în ultimii șapte ani. Cum am ajuns în această situație și ce ne așteaptă?

Culture picks

Viorel Pașca așteaptă autorizarea locuințelor protejate din DumbravaNicușor Dan, CCR și „războiul” cazanelor: un blocaj energetic românescBolojan, vinovat de pierderea celor 5 miliarde din PNRR?Reguli noi pentru închirierea apartamentelor în regim hotelier: Ce trebuie să știe proprietarii

Potrivit Raportului de convergență pentru 2026, publicat de Comisia Europeană, datoria publică a țării va atinge 61,6% din PIB în 2026 și va crește la 63,4% în 2027.

Această cifră este aproape dublă față de nivelul din 2019, înainte de pandemie, când datoria publică era de doar 35,2% din PIB.

Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a explicat pentru publicația Truth cum s-a ajuns la această situație și ce măsuri ar fi putut preveni depășirea pragului de 35% din PIB.

Comparativ, în timpul crizei economice din 2015, Grecia, care a intrat în insolvență parțială, avea o datorie publică de aproximativ 177% din PIB.

Raportul Comisiei Europene avertizează că România se confruntă cu riscuri ridicate privind sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu, din cauza unui deficit primar mare și a costurilor în creștere ale dobânzilor.

Datoria: Iluzie sau investiție?

Doar în acest an, statul va plăti pentru serviciul datoriei aproximativ 60,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 3% din PIB. Această sumă ar fi putut finanța domenii esențiale precum sănătatea, educația sau apărarea. În același timp, datoria externă totală a României a scăzut la 230,91 miliarde de euro, o scădere semnificativă de la 231 miliarde de euro la 31 mai 2026 și de la 224,6 miliarde de euro la sfârșitul anului precedent, conform celor mai recente date ale Băncii Naționale a României.

Cu toate acestea, Banca Română nu a contribuit încă la dezvoltarea infrastructurii publice.

Dacă ne uităm atent la datoria publică, aceasta nu a existat în timpul căderii comunismului.

A fost doar o iluzie, în sensul că nu aveam autostrăzi, industria era necompetitivă, sectorul energetic și multe alte sectoare erau profund subdezvoltate, a explicat Radu Nechita.

Economistul subliniază că împrumuturile nu ar trebui privite automat ca un lucru negativ. În multe țări dezvoltate, datoria publică a fost folosită pentru investiții ulterioare care au generat creștere economică și venituri suplimentare la buget. Problema apare atunci când banii împrumutați sunt direcționați către cheltuieli curente sau sunt gestionați ineficient, fără a genera valoare adăugată.