De ce intrările blocurilor din București sunt pe o parte, iar magazinele pe cealaltă?

De ce intrările sunt în spate?

Fără o regulă strictă, plasarea intrărilor în spatele blocurilor nu a fost dictată de o lege generală, scrie bucurești. ro. Totul depindea de designul fiecărei clădiri, de amplasarea pe teren și de organizarea ansamblului din care făcea parte.

Accesurile secundare au apărut în arhitectura capitalei chiar înainte de perioada comunistă.

Pe bulevarele aglomerate, parterul multor blocuri a fost destinat funcțiilor comerciale – magazine, farmacii, alte servicii.

Magazinele pe bulevard, scările în curte?

Ideea era practică: spațiile comerciale erau vizibile și accesibile direct de pe trotuar, iar locuitorii intrau în clădire pe alei mai largi, adesea din curtea interioară.

Astfel, unele blocuri au două fațade cu roluri diferite – ferestrele și fluxul de trecători se îndreaptă spre stradă, în timp ce scările, aleile și spațiile verzi se găsesc în interiorul complexului.

Toate blocurile au aceeași schemă?

Modul nu a fost generalizat. Multe blocuri au intrarea direct din stradă, iar altele, mai vechi, se accesează prin curțile interioare.

De la case cu curte la ansambluri de blocuri, organizarea a pornit de la terenul fiecărui proprietar.

În perioada comunistă, blocul nu a mai fost conceput ca o unitate autonomă, ci ca o parte a cartierului, cu alei, spații verzi, magazine și școli planificate împreună.

Urbanismul sovietic a influențat designul!

În anii ’50, stilul urbanist sovietic era evident în zonele noi construite. Mai târziu, arhitectura modernistă a încurajat aranjamente mai libere, cu blocuri înconjurate de spații verzi și legate prin alei pentru pietoni.

Diversitatea acestor proiecte și impactul locuințelor colective sunt documentate în studiul Studio Zona privind locuințele din București din anii 1950.

Legea 58/1974 a sistematizat orașul!

Adoptarea Legii nr. 58 din 1 noiembrie 1974 privind sistematizarea teritoriului a marcat un punct de cotitură.

Actul normativ a stabilit principii privind utilizarea terenurilor, densitatea clădirilor, regimul de înălțime și organizarea traficului, în scopul dezvoltării planificate și a utilizării eficiente a spațiului.

Deși legea nu a impus intrări din spate, a contribuit la crearea de ansambluri dense și la fluxurile de blocuri de-a lungul marilor artere.

Ce s-a schimbat în anii ’80?

În anii ’80, sistematizarea a remodelat fundamental unele cartiere.

Noi blocuri și bulevarde au înlocuit case vechi, schimbând legătura dintre locuințe și spațiul public.

Pentru multe familii, mutarea din propria curte în apartamentul unui bloc a însemnat renunțarea la intimitatea unei curți private în favoarea aleilor, spațiilor verzi și facilităților comune.

Intrările secundare existau înainte de comunism!

Astfel, au beneficiat de utilități moderne, dar au devenit și mai dependenți de zonele colective.

Nu toate intrările secundare se datorează regimului comunist.

Ce rămâne din planurile originale?

La sfârșitul secolului al XIX‑lea și începutul secolului al XX‑lea, unele clădiri aveau acces separat pentru chiriași, personal domestic sau activități gospodărești.

În casele vechi, accesul separat reflecta ierarhia socială, în timp ce în blocurile comuniste intrarea din interiorul ansamblului a servit la organizarea traficului și a funcțiilor separate.

Planurile arhitecților din decenii trecute încă mai influențează circulația în unele ansambluri. Însă, în timp, aleile au fost transformate în parcări, zonele verzi s-au micșorat, iar logica inițială a ansamblurilor devine greu de recunoscut.