Extremismul bate la ușa României: violență și haos în spațiul public

Oare revine intoleranța?

În ultimul timp, aerul din spațiul public românesc s-a încărcat. Vedem o creștere alarmantă a tendințelor extreme, a agresivității verbale și a conflictelor fizice.

Sloganul „Cine nu este cu noi, este împotriva noastră și trebuie pus la punct!” sună din nou cunoscut, evocând ecoul unor epoci marcate de violență. Deși radicalismul este un fenomen global, prezent și în state democratice consolidate, impactul său local la noi rămâne profund și vizibil.

Extremismul se răspândește rapid, devenind o provocare majoră pentru democrație. Situația devine periculoasă atât în afara granițelor, cât și acasă. De ce? În mare parte din cauza pasivității autorităților, a clasei politice și a legilor actuale. La acestea se adaugă campaniile de propagandă și haosul evident.

Care sunt cauzele escaladării?

Diverse forțe interne și externe promovează aceste ideologii, iar crizele economice și sociale, combinate cu lipsa discernământului la o parte din populație, alimentează focarele de tensiune.

Un exemplu elocvent a fost oferit pe 15 septembrie 2026. O manifestare a oierilor a fost preluată și dominată de organizații cunoscute pentru atitudinea radicală.

Aceste grupuri au trimis în piață susținători agresivi, declanșând ciocniri violente cu jandarmii. Au fost vătămați și cetățeni pașnici, fără nicio legătură cu protestul ilegal. Traficul a fost blocat, activitatea economică a suferit, generând un pericol public intens.

Ce s-a întâmplat pe 15 septembrie 2026?

Femei, copii, angajați și persoane bolnave au fost puse în pericol direct.

Pagubele materiale și risipa de resurse sunt consecințe directe ale acțiunilor ilegale.

De ce sunt protejați extremiștii?

Extremiștii au pretins că evenimentul a fost „spontan”. Cu o zi înainte, organizatorii, îmbrăcați în negru, pregăteau terenul în fața Guvernului, sub privirile instituțiilor de forță. Deși evenimentul a fost planificat, autoritățile nu au luat măsuri preventive.

Grupurile provocatoare, mult mai numeroase decât oierii reali, s-au comportat ostil din start. Printre agitatori s-au numărat și parlamentari. Se știe că există organizații care pregătesc acțiuni împotriva statului de drept, recrutând cetățeni naivi.

Forțele de ordine îi cunoșteau pe acești provocatori, dar șovăiala și complicitatea unor factori influenți au încurajat fenomenul.

Devine violența noua normă?

Riscul continuă să crească, afectând toți cetățenii.

Intoleranța nu se mai limitează la evenimente organizate de forțele „suveraniste”. O vedem constant pe străzi, în piețe și în magazine.

Ura, violența verbală și fizică, amenințările cu bătaia sau moartea sunt la ordinea zilei, atât în viața reală, cât și în mediile digitale și rețelele sociale.