De unde vine crăpătura de cinci centimetri?
O fisură critică apărută între două scări dintr-un bloc din Drumul Taberei a lăsat în aer o problemă uriașă: imobilul rămâne neconsolidat de nouă ani, totul din cauza refuzului locatarilor de a accepta o intervenție structurală complexă. Autoritățile spun că crăpătura, care traversează trei niveluri, a fost depistată încă din 2017, dar abia acum câteva zile pompierii au fost nevoiți să evacueze zeci de oameni după ce clădirea a părut vizibil instabilă.
Culture picks
Accident în Neamț: șoferiță a sărit în albia unui râu, doi copii răniți
Sabotaj la Uzina Carfil: ucraineanul căutat de România, arestat la Varșovia
Mirele a pus camere ascunse în cabană pentru a surprinde invitații în ipostaze intime
Derby-ul Clujului: CFR învinsă, scandal rasist și 4 goluriSâmbătă, în Sectorul 6 al Capitalei, panica a pus stăpânire pe locatari. O nouă fisură a apărut, iar oamenii au sunat imediat la 112. Este vorba despre un bloc de opt etaje, ridicat în 1963, care poartă celebra „bulină roșie” – adică un risc ridicat de prăbușire la un seism major, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (ISU).
Din fericire, după câteva ore de incertitudine, specialiștii Inspectoratului de Stat în Construcții au dat un aviz favorabil. Structura de rezistență a scăpat fără avarii majore, iar locatarii s-au putut întoarce în apartamente.
Primăria Capitalei a ieșit cu lămuriri. Fisura lată de aproape 5 centimetri nu vine de la o greșeală din construcție, ci de la o problemă de la subsol: scurgeri persistente din canalizarea blocului.
Cum aceasta este proprietate privată, responsabilitatea cade strict pe asociația de proprietari. Aceste infiltrații au măcinat structura în zona dintre scările 1 și 2, degradare observată încă de la prima expertiză din 2017.
De ce s-au opus proprietarii?
Primăria scoate la înaintare hârtiile pentru a arăta că nu a stat degeaba.
Clădirea a fost verificată în 2017 și apoi din nou în 2020, conform noului normativ P100-3/2019. Pe baza acestor date, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) a scos la capăt documentația în 2021. La 29 iunie 2021, Consiliul General a votat Proiectul 190, aprobând indicatorii tehnico-economici.
Nota de plată a fost estimată la 44,59 milioane de lei, bani care urmau să vină prin PNRR, pentru un șantier estimat la 14 luni.
Totul s-a blocat însă la nivelul comunității.
Cât de gravă este situația în București?
Când AMCCRS le-a prezentat oamenilor planul în 2021, s-au lovit de un zid. Locatarii nu au vrut să audă de lucrări, pe motiv că sunt prea invazive și le-ar da viața peste cap în interiorul apartamentelor. Ei au preferat o variantă mai blândă, care să-i lase în case.
Deși au cerut o expertiză proprie în 2023, discuțiile cu primăria s-au oprit aici. Primăria atrage atenția că mingea e în terenul lor: fără actele complete și acordul pe varianta tehnică, șantierul nu poate porni.
Cazul din Drumul Taberei nu este o excepție, ci doar o piesă dintr-un puzzle uriaș. Din 2.800 de blocuri evaluate de PMB, 415 sunt în Risc Seismic I (RsI) – adică pot cădea parțial sau total la un cutremur mare. Alte 450 sunt în Risc Seismic II, iar restul în clasele III sau în vechile categorii. În prezent, AMCCRS se ocupă de dosarele a 185 de blocuri din clasa RsI, aflate în diverse stadii.
Pe lângă acestea, Bucureștiul mai are aproape 1.500 de clădiri în vechile încadrări de urgență U1, U2 și U3, stabilite înainte de 1997.
Fisura din Drumul Taberei rămâne astfel dovada vie a unui sistem greoi, unde birocrația, banii și lipsa de consens între vecini țin mii de oameni în pericol.