Primăria știa de 9 ani de crăpătura din blocul evacuat. De ce au refuzat locatarii ajutorul?

Cine poartă vina pentru dezastrul din Drumul Taberei?

Sâmbătă, toți cei 65 de locatari ai unui bloc de pe Drumul Taberei, din Sectorul 6, au fost evacuați în urgență, după ce o locatară a sunat la 112 speriată de o fisură uriașă apărută între etajele cinci și opt. La fața locului a ajuns imediat Irinel Precup, șeful ISU București-Ilfov, care a constatat că imobilul prezenta rosturi de dilatație și mișcări vizibile ale fațadei. Situația a cerut o mobilizare rapidă a Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), Poliției, Jandarmeriei și Primăriei, toate utilitățile fiind oprite preventiv. O ședință de criză a fost convocată la ora 14:30 pentru a stabili următorii pași.

Culture picks

Accident în Neamț: șoferiță a sărit în albia unui râu, doi copii rănițiSabotaj la Uzina Carfil: ucraineanul căutat de România, arestat la VarșoviaMirele a pus camere ascunse în cabană pentru a surprinde invitații în ipostaze intimeDerby-ul Clujului: CFR învinsă, scandal rasist și 4 goluri

În spatele acestei drame urbane stă o nepăsare cronică. Primăria Capitalei a recunoscut public, printr-o postare pe Facebook, că problema nu este deloc nouă. Fisura de 5 centimetri dintre scările 1 și 2 fusese semnalată încă din prima expertiză tehnică, făcută în 2017. Culmea, buba nu ține de o structură defectuoasă a clădirii, ci de avariile de la sistemul de canalizare — aflat în proprietatea privată a locatarii — care au provocat infiltrații persistente ani de zile.

Anii au trecut, iar autoritățile au încercat în zadar să convingă proprietarii să accepte lucrări de consolidare.

De ce au respins locatarii o finanțare de milioane de euro?

În 2020, blocul a fost reevaluat după noile standarde, iar un an mai târziu, în 2021, Autoritatea Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) avea deja toată documentația gata pentru reparații.

Mai mult, pe 29 iunie 2021, Consiliul General a aprobat indicatorii tehnico-economici prin proiectul 190. Vorbeam despre un buget generos de 44,59 milioane de lei, fonduri asigurate prin PNRR, cu un termen de execuție de 14 luni.

Doar că, puși în fața soluției tehnice propuse de AMCCRS, locatarii au strâns din umeri și au refuzat-o. O găseau „prea invazivă” și voiau o metodă prin care să nu fie nevoiți să-și părăsească apartamentele. În 2023, proprietarii au plătit propria expertiză, dar n-au mai bătut la ușa primăriei ca să deblocheze birocrația. Legea e însă clară: fără acceptul oficial al asociației și documentele cerute, statul nu poate băga un ban în consolidare.

Câte clădiri din București sunt la fel de vulnerabile?

Cazul din Drumul Taberei scoate la iveală o rană mult mai adâncă a Capitalei. În prezent, AMCCRS lucrează la 185 de blocuri cu risc seismic major, aflate în diverse stadii birocratice.

Din totalul de 2.800 de clădiri expertizate în oraș, 415 sunt în clasa I de risc seismic, 450 în clasa a II-a, iar restul se împart între clasa a III-a și diferite grade de urgență.

O radiografie sumbră care arată că pericolul pândește la tot pasul.