Inteligența artificială schimbă radical modul în care muncesc românii

Cine resimte cele mai mari incertitudini la început de carieră?

Utilizarea asistenților virtuali bazati pe algoritmi avansați a devenit o obișnuință consolidată pentru o proporție semnificativă din populația României. Conform datelor colectate recent, 70% dintre intervievați confirmă faptul că integrează deja astfel de instrumente în activitățile lor zilnice.

Această tendință este extrem de accentuată în rândul celor mai tineri, unde rata de adoptare atinge 89% din categoria Gen Z.

Deși ChatGPT se impune ca platforma dominantă pe piața locală, expansiunea rapidă a acestor tehnologii generează și o anumită anxietate legată de viitorul pieței muncii, în special pentru cei aflați în primele etape ale traiectoriei lor profesionale.

Cercetarea efectuată de agenția MKOR evidențiază disparități majore între coortele vârstnice.

Dacă aproape 90% dintre tinerii din generația Z utilizează sisteme de inteligență artificială, această cifră scade la 72% pentru Millennials și la 66% pentru Gen X.

La polul opus, reprezentanții generației Baby Boomers prezintă un grad de utilizare de doar 39%.

Utilizarea predominantă a acestor tehnologii se manifestă în sfera privată, în afara contextului profesional. Din totalul persoanelor care au interacționat cu un astfel de instrument în ultimele 30 de zile, 83% declară că l-au folosit în viața personală.

Procentul scade la 58% pentru activitățile desfășurate la locul de muncă, în timp ce utilizarea în scopuri academice, la școală sau facultate, este raportată de doar 16% dintre respondenți.

Pe lista instrumentelor recunoscute, ChatGPT și Gemini ocupă primii loci în ceea ce privește cunoscutul publicului românesc. În mod mediu, participanții la studiu au identificat 3,5 aplicații dintr-o listă de zece prezentate. Distincția devine însă mult mai clară atunci când se analizează utilizarea efectivă, nu doar recunoașterea numelui.

Dintre cei care au apelat la inteligența artificială în ultima lună, 86% au folosit ChatGPT, urmat de Gemini, cu o rată de 48%.

Alte platforme precum Meta AI, Claude și Copilot înregistrează procente de utilizare mai modeste, de 18%, 17% și respectiv 16%.

O provocare interesantă relevată de cercetare este dificultatea cu care mulți români pot distinge textele create de mașini de cele scrise de oameni.

În cadrul unui test practic inclus în studiu, 52% dintre participanți au etichetat greșit un fragment generat de inteligența artificială ca fiind scris de un om.

În contrast, textul redactat de un autor uman a fost recunoscut corect de doar 48% dintre respondenți. În paralel cu această confuzie, există o cerere tot mai mare pentru transparență atunci când algoritmii intervin în decizii care au consecințe personale importante.

Mesaje emoționale automate fără informarea destinatarului?!

Cel mai mare disconfort este exprimat în scenariul în care un medic comunică rezultate sau explicații obținute de la AI fără a menționa acest lucru, situație semnalată de 32% dintre intervievați.

Discuțiile cu un psiholog sau un consilier online, precum și interacțiunile cu instituțiile bancare, generează aceeași îngrijorare, fiecare fiind indicată de 27% dintre respondenți.

Mesajele de sprijin emoțional trimise automat, fără ca destinatarul să fie informat, sunt considerate problematice de 26% dintre participanți, iar evaluarea unui CV de către o mașină, în absența informării candidatului, este menționată de 24%. Pentru articolele publicate sub numele unui jurnalist uman, procentul celor care așteaptă o clarificare este de 21%.

Modul în care angajații abordează rezolvarea problemelor se transformă vizibil. Când se confruntă cu o sarcină necunoscută, 22% dintre ei afirmă că prima lor reacție este de a consulta un asistent AI.

Doar 16% aleg să se adreseze managerului sau coordonatorului, iar 15% preferă să întrebe un coleg de același nivel ierarhic. Alte 17% recurg la căutări pe internet, iar un procent identic, de 17%, consultă documentația internă a companiei. Pentru 42% dintre participanți, principalul beneficiu al inteligenței artificiale este eliminarea sarcinilor repetitive și solicitante.

Alte 39% percep această tehnologie ca un avantaj competitiv față de ceilalți specialiști din industrie, iar 34% o consideră deja o condiție obligatorie pentru a rămâne relevanți pe piață.

Cu toate acestea, tehnologia nu este privită, momentan, ca o amenințare existențială de majoritatea. Nivelul mediu de îngrijorare privind impactul AI asupra locurilor de muncă este de 3,9, pe o scară de la 1 la 7.

Totuși, 33% dintre respondenți cred că jobul lor nu va fi afectat deloc în următorii trei-cinci ani, iar 25% se așteaptă doar la preluarea unor task-uri minore sau de rutină de către mașini.

Incertitudinile cele mai mari se concentrează la începutul carierei profesionale. O treime dintre participanți consideră că inteligența artificială va reduce șansele de angajare, în special pentru juniori și pentru pozițiile de intrare în piață. Alte 30% cred că efectul va fi uniform la toate nivelurile ierarhice. În rândul celor chestionați despre primul loc de muncă, 47% dintre cei care simt o presiune legată de AI cred că vor avea mai puține șanse de a obține un post, deoarece angajatorii ar putea opta pentru tehnologie în detrimentul unui angajat inexperientiat.

Alte 32% se așteaptă ca viitorii angajatori să le ceară cunoștințe avansate de utilizare a AI încă din momentul recrutării. Pentru 21%, dificultatea constă în faptul că va deveni mai greu să învețe meșteșugul de la mentorii sau colegii cu experiență.

În acest peisaj, abilitățile considerate cele mai valoroase pentru orizontul următorilor trei-cinci ani nu sunt exclusiv tehnice.

Competențele umane, cum ar fi empatia, negocierile, inteligența emoțională și leadership-ul, sunt menționate de 19% dintre respondenți. Un procent identic, de 19%, subliniază importanța gândirii critice și a capacității de a verifica sau corecta ieșirile generate de AI. Adaptabilitatea și învățarea continuă, precum și specializarea practică într-un domeniu anume, sunt indicate de 18% dintre participanți.

Abilitatea de a opera eficient cu instrumentele de inteligență artificială este apreciată de 16%. Raportul elaborat de MKOR se bazează pe un eșantion de 1.000 de persoane, interviuate prin sondaje online desfășurate în lunile mai și august 2026.

Selecția a fost stratificată în funcție de vârstă, sex și așezare geografică, asigurând un nivel de încredere statistică de 95% și o marjă de eroare de +/- 3,1%.