Procurorul CSM Claudiu Sandu: „Vălul s-a ridicat” după decizia CEDO

Ce critici adresează instanțelor și independenței?

Procurorul Claudiu Sandu comentează verdictul CEDO: „Cortina s-a tras, masca a că e prea târziu”

Claudiu Sandu, magistrat care a deținut funcția de vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și care a ieșit în evidență prin criticile sale vehemente împotriva problemelor din sistemul de justiție, prezentate inclusiv în documentarul Recorder intitulat „Justiție capturată”, a reacționat energic la ultimul verdict al Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Conform interpretării sale, instanța de la Strasbourg a plasat o oglindă în fața instituțiilor judiciare naționale, oferind o perspectivă clară asupra modului în care acestea funcționează.

Sandu a ridicat, de asemenea, întrebări fundamentale legate de neutralitatea judecătorilor români, aceștia având capacitatea de a stabili drepturi monetare din care puteau profita în mod direct.

Situația devine încă mai complexă și ironică pentru Sandu, care a fost, la rândul său, trimis la Inspecția Judiciară pentru acuzații referitoare la sistem. În acest context, el lansează o provocare subtilă Secției pentru judecători din cadrul CSM, sugerând că ar trebui să examineze dacă merită să ceară investigarea celor șapte magistrați de la CEDO care au emis verdictul unanim.

Pe rețeaua socială Facebook, procurorul a publicat o „Cortina s-a tras și nu ne mai putem amăgi instanțele europene de drept. Din păcate, constatarea vine prea târziu.”

Contextul juridic al deciziei: Cazul „Pușcașu și alții”

Reacția lui Sandu a urmat imediat respingerea, în ziua de joi, a plângerilor formulate de cinci magistrați (fostei și activi) din România. Aceștia contestau lipsa plății integrale a unor drepturi salariale deja confirmate prin sentințe irevocabile. În dosarul cunoscut sub numele de „Pușcașu și alții împotriva României”, Curtea Europeană a declarat că petițiile sunt inadmisibile, fără a intra în analiza fondului cauzei.

Totuși, instanța a emis observații cruciale privind rolul jucat de tribunalele interne în definirea drepturilor salariale ale judecătorilor, subliniind riscurile asociate cu conflictele de interese.

Claudiu Sandu a caracterizat acest act juridic ca fiind „istoric”, deși admite nuanța tehnică că nu a existat o judecare a fondului. El susține că CEDO a acționat conform așteptărilor oricărui specialist echilibrat și realist.

Pentru procuror, acest eveniment constituie un semnal de alarmă puternic privind mecanismele din spatele justiției românești. Mai mult, el vede în decizie o critică subînțelesă adresată Curții Constituționale, instituție care a avut un impact major asupra cadrului legal al remunerației.

Critici la adresa rolului instanțelor și a independenței

Printre cele mai aspre remarci ale Curții Europene se numără constatarea că tribunalele au depășit limitele rolului lor tradițional. Prin propriile hotărâri, acestea au ajuns să modeleze politicile salariale și bugetare ale statului, domenii care, de regulă, aparțin prerogativelor puterii executive și legislative. CEDO reamintește că alocarea resurselor și stabilirea priorităților de cheltuieli publice se află într-o marjă largă de apreciere a guvernanților și legișlatorilor.

Cum se justifică eșalonarea plăților și critica ICCJ?

Sandu interpretează aceste analize ca o validare a argumentelor pe care le-a pledat anterior, motiv pentru care a fost sancționat procedural. El explică că instanțele au invadat sfera competențelor celorlalte puteri statale. Când a formulat această teză, Secția pentru judecători a CSM a decis că a încălcat independența justiției, declanșând o sesizare la Inspecția Judiciară. Acum, procurorul se întreabă retoric dacă aceeași secție va iniția o anchetă împotriva celor șapte magistrați europeni care au aprobat unanim această decizie considerată istorică.

Problema imparțialității și a intereselor personale

Un alt aspect delicat evidențiat de CEDO vizează neutralitatea judecătorilor care au deliberat în cauze salariale, unde rezultatele puteau avea un impact financiar direct asupra lor înșiși. Curtea observă că jurisprudența acumulată de Curtea Constituțională și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a reconfigurat, în timp, cadrul legal privind salariile magistraților, chiar fără a modifica formal legile existente.

Participarea la adoptarea unor astfel de decizii, din care beneficiari pot fi chiar magistrații, creează un potențial conflict de interese.

Sandu sintetizează această situație prin a sublinia dubiiile privind imparțialitatea atunci când magistrații emit soluții în care dețin un interes patrimonial individual, mai ales în contextul în care practica judiciară a schimbat regulile de joc pentru remunerația lor.

Justificarea eșalonării plăților și critica la adresa ICCJ

Procurorul acordă o importanță deosebită concluziei CEDO conform căreia amânarea sau eșalonarea plăților ordonate prin sentințe poate fi justificată în perioade de dificultăți economice și bugetare. Instanța europeană a evaluat că măsurile luate de autoritățile române nu au afectat esența dreptului reclamanților la executare și nu le-au impus o povară individuală disproporționată.

Cu toate acestea, Sandu precizează că validarea acestor amânări este condiționată de comportamentul Guvernului și de transparența modului în care sunt administrate fondurile publice. El susține că este firesc ca magistrații, datorită poziției lor specifice, să suporte sacrificii similare celor din restul categoriilor sociale în momente de criză. De asemenea, procurorul critică o decizie recentă a Înaltei Curte, pe care o consideră în contradicție cu dreptul european și cu practica CEDO, menționând în special sancțiunile de 1% pe zi pentru întârziere.

Deși instanța europeană nu a analizat explicit această decizie a ICCJ, Sandu o vede ca fiind o divergență semnificativă.

Reacții politice și instituționale la decizie

Verdictul CEDO a stârnit o gamă largă de Partidul Național Liberal (PNL) a declarat că hotărârea validează poziția adoptată de fostul prim-ministru Ilie Bolojan în privința eșalonării restanțelor salariale. Pe de altă parte, reprezentanții Înaltei Curți au atras atenția faptul că CEDO nu a soluționat litigiul distinct, deschis de ICCJ împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor.

Pentru Claudiu Sandu, observațiile formulate de Curtea Europeană desenează un tablou în care interesele financiare par a fi plasate înaintea necesității de a avea o justiție eficientă și autentică. Această dinamică subliniază tensiunile persistente dintre cererile materiale ale corpului profesional al magistraților și principiile de bază ale funcționării corecte a sistemului judiciar.