România a importat sâmbătă seară aproape 3.400 MW, mai mult decât a produs în țară

Cum au afectat condițiile meteo importul energiei?

România a înregistrat sâmbătă seară un nivel ridicat de import de energie electrică, ajungând la aproape 3.400 megawati, valoare care a depășit totalul producției interne în acel moment, conform informațiilor furnizate de Transelectrica și publicate de e-nergia. ro. Această situație a avut loc în seara zilei de 3 octombrie, într-o perioadă în care consumul national nu era ridicat, dar producția locală a fost extrem de scăzută din cauza unei combinații de factori tehnici și climatologici.

Culture picks

George Simion continuă să susțină pe Călin Georgescu, spune liderul AURIncendiu devastator la Baia Mare: mai multe locuințe improvizate se aprind în totalitateCristela Georgescu spune cum a descoperit că mascații erau hoți și cum a dorit să fie prima care moareGeorgescu și soția, în vizorul DIICOT: sechestru pe vilă și percheziții digitale

Capacitatea maximă de import prin liniile de interconexiune este stabilită la 4.000 MW, iar valoarea înregistrată sâmbătă seară a reprezentat aproximativ 85% din această limită, indicând că sistemul a funcționat apropiat de frontieră maxima de siguranță. În acel interval orar, producția națională a ajuns doar la 2.900 MW, ceea ce înseamnă că importul a fost mai mare decât toată energia generată pe teritoriul țării.

Această disparitate este notableă și reflectă o dependență crescută de sursele externe în momentele în care resursele interne nu sunt disponibile.

Una dintre cauzele principale a scăderii producției interne a fost opritajul centralelor nucleare de la Cernavodă, care, în condițiile normale, asigură o bază stabilă de energie. Lipsea acestei surse a fost amplificată de reducerea drastică a producției hidroenergetice, determinată de seceta prolongată și de scăderea semnificativă a debitului Dunării, factor care a influențat direct funcționarea barajelor și a hidrocentrelor de pe cursul său.

În seara menționată, hidrocentralele au produs sub 1.000 MW, o valoare mult sub media sezonului.

De asemenea, condițiile meteo au fost neîncătoare pentru energie regenerabilă: soarele nu mai era prezent în acea oră de seară, deci producția fotovoltaică a fost nulă, iar vântul a fost foarte slăbit, ceea ce a dus la o productie eoliană aproape inexistentă. În aceste circunstări, sursele termice au rămas singurele opțiuni interne disponibile pentru a acoperi consumul, dar și ele au funcționat sub capacitățile lor teoretice.

Centralele pe gaze au operat la circa 1?

Centralele pe gaze au operat la circa 1.250 MW, iar cele pe cărbune au produs sub 600 MW, valori refletoare unei exploatari parțiale, probabil datorită lipsii unui combustibil adecvat în cazul cărbunelui sau a opriirii unor aggregati pe gaze. Deși nu au fost raportate avarii în acea zi, exploatarea termică a fost limitată, posibil din motive economice sau logistice, nu tehnice.

În același timp, prețul pe piața pentru ziua următoare (PZU) a depășit 1.900 lei/MWh, un nivel care, teoretic, ar fi trebuit să stimuleze producția locală de la centralele pe gaze și pe cărbune. De altfel, prețurile peste 1.000 lei/MWh sunt frecvente în orele de seară, indicând un piez de pression pe sistem. Totuși, despite acest semnal de preț ridicat, importul a fost preferat, posibil datorită unor avantaje logistice, contractuale sau de disponibilitate imediată a energiei din vecinate.

Această dependență de import ridică semnal de alarmă privind vulnerabilitatea sistemului energetic național în contexte de scădere a rezervelor hidro, indisponibilitatea nuclearei și capacităţi insuficiente de stocare pentru energie solară generată în ziua. Fără o baterie adecvat de stocare, energia fotovoltaică produsă în zilele soare nu poate fi utilizată în seară, creând un gap care trebuie acoperit prin surse externe sau termice.

Experții avertizează că, în lipsa vântului și în condiții de scădere continuă a resurselor naturale, sistemul se apropie pericolos de limitele de siguranță ale interconexiunilor, mai ales în orele de vârf de consum. Dacă tendința va păstra și sursele interne nu vor fi reabilitate sau completate cu soluții de flexibilitate (stocare, baze nucleare, gestionare a cererii), România va rămâne expusă fluctuatiilor pieței externe și la risc de destabilizare în perioadele de tensiune energetică.

Situația din 3 octombrie subliniază necesitatea unui plan strategic de diversificare și de consolidare a capacităților interne de producție și de stocare, pentru a reduce dependența de import și pentru a asigura reziliența față de variațiile climatologice și tehnice. Fără asemenea măsuri, momente precum aceasta sâmbătă seară pot deveni mai frecvente, punând sub presiune atât sistemul de transport, cât și siguranța de furnizare a energiei pentru consumatori.