România importă din China de 13 ori mai mult decât exportă

Importurile din China au crescut cu 16% în 2025!

Deficitul comercial al României cu Republica Populară Chineză a atins un nivel alarmant în anul 2025, consolidându-se ca principalul factor de dezechilibru în balanța comercială externă a statului. Conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică și procesate de CursDeGuvernare. ro, valoarea totală a mărfurilor achiziționate din China a urcat la 9,1 miliarde de euro.

Acest rezultat reprezintă o creștere substanțială de 16,2% față de exercițiul financiar anterior, când importurile din această sursă se situa la 7,84 miliarde de euro.

În contrast puternic cu această expansiune a cumpărăturilor, fluxul invers, adică exporturile românești destinate pieței chineze, a înregistrat o stagnare aproape totală, coborând marginal de la 719 milioane de euro în 2024 la 715 milioane de euro în 2025, o diferență negativă de doar 0,6%.

Consecvența directă a acestei dinamici asimetrice este un deficit bilateral care a explodat până la 8,4 miliarde de euro, cu un plus de 1,27 miliarde de euro comparativ cu anul precedent. Acest indicator menține China în fruntea clasamentului dezechilibrelor comerciale ale României.

Situația s-a agravat prin deteriorarea raportului de schimb între cele două direcții de comerț: dacă în 2024 proporția era de 10,9 importuri la 1 export, în 2025 aceasta a escaladat la 12,7 la 1.

Practic, pentru fiecare unitate monetară europeană generată de vânzările către China, economia națională trebuie să acopere 12,7 unități prin achiziții de la partenerul asiatic. Acest dezechilibru structural nu arată semne de reviriment, ci dimpotrivă, se accentuează constant.

La nivel agregat, pierderea comercială fața de China constituie aproximativ un sfert din totalul deficitului comercial cu bunuri al României, un indicator care, deși s-a micșorat ușor în ansamblul țării în 2025, rămâne dominat de presiunea chineză.

Deficitul comercial cu China a atins 9,1 miliarde de euro!

Analiza detaliată a structurii importurilor relevă o dependență industrială profundă de lanțurile de aprovizionare asiatice. Trei categorii de produse concentrează peste jumătate din volumul total al importurilor: echipamentele electrice, cu o valoare de 1,87 miliarde de euro; mașinile și utilajele, la 1,6 miliarde de euro; și calculatoarele împreună cu produsele electronice, la 1,57 miliarde de euro.

Suma acestor trei segmente atinge 5,04 miliarde de euro, echivalent cu 55% din totalul importurilor chineze.

Această concentrare subliniază vulnerabilitatea sectorului industrial românesc, care, deși este și el producător și exportator în domeniile electrice și electronice, funcționează la o scară și cu o tehnologie inferioare celor ale gigantului chinez.

Pe locurile următoare, de la 4 la 10, se clasează produsele industriei construcțiilor metalice (707 milioane de euro), cauciucul și materialele plastice (383 milioane), produsele chimice (375 milioane), alte bunuri industriale (369 milioane), autovehiculele (345 milioane), articolele textile (297 milioane) și produsele metalurgice (261 milioane).

Volumul de 345 milioane de euro pentru autovehicule confirmă ofensiva agresivă a constructorilor chinezi pe piața europeană, fenomen vizibil și în statisticile de înmatriculare din România.

Dinamica lunară a anului 2025 a demonstrat o creștere a importurilor pe un palier nou, mai ales în prima parte a anului. Comparativ cu ianuarie 2024, când importurile lunare erau de 418 milioane de euro, în aceeași lună din 2025 cifra a urcat la 747 milioane de euro, o explozie de aproape 80%.

Deficitul lunar a oscilat între 609 milioane de euro (în martie) și 770 de milioane (în septembrie), fără a cobori niciodată sub pragul de 600 de milioane.

Deficitul lunar a oscilat între 609 milioane!

În contrast, în 2024, minimul lunar a fost de 365 de milioane (ianuarie), iar maximul de 796 de milioane (octombrie).

Contextul global explică această presiune: Beijingul este obligat să redirectioneze exporturile către alte regiuni pentru a compensa pierderile pe piața americană, unde vânzările de bunuri au scăzut cu 29% în 2025 față de 2024, când China a exportat în SUA bunuri de 308 miliarde de dolari.

Cu zidul tarifar ridicat de Statele Unite, exportatorii chinezi caută disperat noi piețe, inundând Europa cu mărfuri ieftine, exemplificate de platformele precum Temu sau Shein. Analistii susțin că Beijingul nu își poate permite să încetinească producția deoarece cererea internă slabă nu o poate absorbi. Redirecționarea fluxurilor comerciale și prețurile reduse riscă să sufocoare producătorii locali din alte țări, evitând astfel deflația internă și șomajul cauzate de stocarea bunurilor ieftine acasă.

Pe partea exporturilor românești, structura reflectă o poziție subordonată în lanțul de valoare. Primii cinci itemi exportați către China includ lemnul și produsele din lemn (118 milioane de euro, 16,6%), calculatoarele și produsele electronice (115 milioane, 16%), echipamentele electrice (109 milioane, 15%), mașinile și utilajele (96 milioane) și produsele metalurgice (68 milioane).

Această compoziție arată că România este un furnizor de resurse naturale și materii prime intermediare, cu o prezență redusă a produselor finale cu valoare adăugată ridicată.

Deoarece exporturile au rămas stabile, deteriorarea raportului comercial provine exclusiv din creșterea importurilor.

O notă pozitivă structurală o constituie decizia Chinei de a deschide accesul României pe piața sa de lactate, o piață estimată la 70 de miliarde de dolari, deși impactul asupra deficitului general va fi limitat.