Danemarca conduce clasamentul, urmată de Norvegia!
Conform celei mai recente ediții a raportului elaborat de organizația internațională World Justice Project (WJP), România a suferit o nouă scădere a poziției sale în ierarhia globală a statului de drept, plasându-se pe locul 45 dintr-o totalitate de 143 de țări și jurisdicții analizate. Acest document, care acoperă aproximativ 95% din populația planetei, se bazează pe o bază de date masivă: peste 215.000 de sondaje realizate în rândul cetățenilor și circa 3.400 de chestionare În contextul regional, imaginea este încă mai puțin favorabilă.
Culture picks
Accident în Neamț: șoferiță a sărit în albia unui râu, doi copii răniți
Sabotaj la Uzina Carfil: ucraineanul căutat de România, arestat la Varșovia
Mirele a pus camere ascunse în cabană pentru a surprinde invitații în ipostaze intime
Derby-ul Clujului: CFR învinsă, scandal rasist și 4 goluriÎn regiunea care include Uniunea Europeană, Spațiul Economic European și America de Nord, România se clasează pe poziția 28 din 31 state. Doar trei țări au obținut rezultate mai slabe: Grecia, Bulgaria și Ungaria. Dacă ne uităm la grupul țărilor cu venituri ridicate, România se află pe locul 42 dintr-un total de 51 de economii avansate.
Scorul general al României în 2026 a scăzut cu 1,1% față de anul precedent, fixându-se la o valoare de 0,61, o cifră care o poziționează departe de liderii europeni.
Raportul subliniază că degradarea statului de drept este un fenomen global, deși ritmul declinului a încetinat ușor comparativ cu anii anteriori. Practicile autoritariste nu mai sunt o tendință emergentă, ci o realitate consolidată. Peste 86% dintre statele analizate au înregistrat o regresie în cel puțin una dintre componentele cheie care limitează puterea executivă, cum ar fi drepturile fundamentale, transparența sau mecanismele de control.
România se numără printre acele țări care au suferit această eroziune
România se numără printre acele țări care au suferit această eroziune.
Din punct de vedere al funcționării instituțiilor, studiul evidențiază o deteriorare a participării civice, o tendință vizibilă în majoritatea țărilor.
În paralel, sistemul judiciar pierde teren în fața influenței exercitate de puterea executivă. Capacitatea instanțelor de a controla acțiunile guvernelor s-a erodat în numeroase state, inclusiv în România. Autorii identifică presiunile și ingerințele guvernamentale ca unul dintre principalii factori care degradează calitatea justiției civile și penale.
La polul superior al clasamentului se află Danemarca, urmată de Norvegia, Finlanda, Suedia și Luxemburg, statele cu cele mai solide performanțe. La cealaltă extremitate se poziționează Venezuela, Afganistan, Haiti, Cambodgia și Nicaragua. Un punct de interes este evoluția Poloniei, care a înregistrat cea mai mare îmbunătățire globală în ultimii trei ani, datorită refacerii mecanismelor democratice și a garanțiilor instituționale.
În final, datele WJP pun în evidență o corelație directă între calitatea statului de drept și performanța economică. Țările cu instituții puternice tind să prezinte un PIB per capita mai ridicat, o inflație mai controlată și un risc de credit mai scăzut. Pentru România, scorul de 0,61 confirmă o poziție vulnerabilă, subliniind necesitatea unor reforme structurale pentru a stopa declinul și a reconstrui încrederea publică în sistemul juridic.