Statul de drept din România slăbește alarmant, arată noul raport internațional

Cât de bine stăm pe hartă?

Raportul internațional lansat recent de World Justice Project (WJP) trage un semnal de alarmă: statul de drept din România se degradează rapid. Documentul, care acoperă anul 2026, arată o eroziune semnificativă a instituțiilor juridice în ultimele trei ani.

Cunoscut ca Indicele Statului de Drept, acest barometru anual este singura sursă independentă la nivel global care măsoară calitatea sistemelor juridice. Metoda se bazează pe date din interviuri cu specialiști și cetățeni din 143 de țări, reprezentând 95% din populația planetei.

Măsurarea s-a făcut pe baza a peste 215.000 de chestionare completate de experți în drept, care au evaluat funcționarea reală a justiției.

De la lansarea în 2009, indicele a devenit referința standard pentru guverne, ONG-uri și mediul academic. În ediția din 2026, România ocupă locul 45 din 143, o poziție care reflectă câștigul de teren al practicilor autoritare. Organizația cere acțiune urgentă, subliniind interferențele tot mai mari ale executivului și scăderea vizibilă a libertății de exprimare și a participării cetățenești.

Cum stau tendințele globale și regionale?

La nivel mondial, declinul persistă, deși ritmul s-a mai temperat. Totuși, 62% din state au înregistrat o scădere a performanței, depășind numărul celor care au progresat.

România face parte din această categorie negativă, cu un scor agregat redus cu 1,1% față de perioada anterioară. Regional, țara noastră se află pe locul 28 din 31 în zona care include UE, SEE și America de Nord. Liderul clasamentului mondial și regional este Danemarca, urmată de Norvegia și Finlanda.

La coadă, Grecia, Bulgaria și Ungaria, ultima ocupând locul 78 global.

În acest grup regional, 17 din cele 31 de țări au avut un declin în ultimul an, dintre care 15 erau deja într-o tendință descendentă anul trecut. Canada, Regatul Unit și majoritatea statelor membre ale UE au rămas stabile.

O excepție notabilă este Polonia, care a înregistrat cea mai mare creștere globală în trei ani, cu un avans de 4,22% față de 2023, odată cu reactivarea mecanismelor democratice.

Unde pierdem teren?

Pentru Ungaria, evaluarea finală este încă prematură. Printre țările cu venituri mari, România se clasează pe locul 42 din 51.

Analiza detaliată arată că autoritarismul nu mai e o amenințare nouă, ci o structură consolidată. Peste 86% dintre țări au suferit un declin constant în cinci ani în cel puțin una dintre garanțiile-cheie, cum ar fi limitarea puterii executive, transparența sau protecția drepturilor fundamentale.

România se înscrie în acest trend. Libertatea de opinie și exprimare a scăzut în 64% din țări, dar România nu face parte din acest grup.

În schimb, libertatea de întrunire și asociere s-a erodat în 67% din cazuri, iar participarea civică a înregistrat un declin în 65% dintre state, incluzând România.

Ingerința executivului în justiție este principalul motor al degradării. Calitatea justiției civile a scăzut în 64% din țări, iar a celei penale în 58%.

Ce legătură există cu economia?

Capacitatea instanțelor de a contrabalansa guvernul s-a diminuat în 63% din cazuri, situație valabilă și pentru România.

Pe de altă parte, accesul financiar la justiție civilă s-a îmbunătățit în 54% din state, iar eliminarea discriminării a progresat în 52%, dar România nu a beneficiat de aceste ameliorări.

Datele arată o legătură strânsă între statul de drept și indicatorii economici. Țările cu un PIB pe cap de locuitor peste media mondială de 14.406 dolari au un scor minim de 0,68. Ratele de inflație sub media de 3,23% corespund unui scor de minim 0,60, iar ratingurile de credit investiționale (AAA-BBB) se asociază cu scoruri de minim 0,66.

Scorul total al României pentru 2026 este de 0,61.