România se confruntă cu o îmbătrânire accelerată: aproape 4 milioane de persoane au peste 65 de ani

Ce spune densitatea relativă a îmbătrânirii?

Demografia României traversează o transformare structurală profundă, marcată de o vârstare accelerată a populației.

Conform datelor oficiale publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS), cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice, numărul cetățenilor care au depășit pragul de 65 de ani a atins cifra de 3,903 milioane la data de 1 ianuarie 2026.

Această categorie demografică reprezintă acum 20,5% din totalul populației rezidente a țării, care s-a stabilizat la 19,041 milioane de persoane.

Analizând distribuția pe sexe, se observă o discrepanță semnificativă între proporțiile bărbăților și femeilor din această grupă de vârstă.

Bărbații cu peste 65 de ani sunt în număr de 1,555 milioane, o valoare care constituie 16,7% din totalul celor 9,298 milioane de bărbați rezidenți din România.

Pe de altă parte, femeile din aceeași categorie de vârstă numără 2,349 milioane, reprezentând 24,1% din totalul de 9,744 milioane de femei rezidente, conform informațiilor furnizate de Agerpres.

Din punct de vedere teritorial, concentrarea persoanelor vârstnice nu este uniformă pe întregul teritoriu. Regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia înregistrează cele mai mari ponderi absolute, fiecare deținând peste 15,8% din totalul vârstnicilor naționali. Urmează apoi Sud-Estul cu 13,1%, Nord-Vestul cu 12,6%, zona Centrală cu 12,1%, București-Ilfov cu 10,8% și, în final, Sud-Vestul cu 10,5%.

Totuși, dacă ne raportăm la densitatea relativă a îmbătrânirii, adică la raportul dintre vârstnici și totalul populației rezidente din fiecare zonă, ierarhia se schimbă. Regiunile Sud-Vest Oltenia și Sud-Est sunt cele mai afectate, având un procent de peste 22% din populație format din persoane de peste 65 de ani. Acestea sunt urmate de Sud-Muntenia, Vest și Centru, unde acest indicator depășește 20%, precum și de Nord-Est și Nord-Vest, unde se situează peste 19%. Contrar acestei tendințe, București-Ilfov rămâne cea mai „tânără” regiune din perspectiva structurii pe vârste, cu un procent de 18,1%.

Indicatorii statistici privind vârsta medie și cea mediană plasează România sub media Uniunii Europene, deși ambele valori au cunoscut o creștere constantă în ultimii 14 ani. În 2012, vârsta mediană în UE era de 41,9 ani, în timp ce în România se situa la 40,1 ani. La 10 ani distanță, în 2022, media europeană a urcat la 44,4 ani, iar cea românească la 43,4 ani. Pentru anul 2026, vârsta mediană a populației rezidente din România a egalat nivelul european, ajungând la 44,4 ani.

Similar, evoluția vârstei medii a fost marcată de o creștere progresivă. În 2012, în UE, vârsta medie era de 40,6 ani, crescând până la 42,2 ani în 2022.

În același an, România înregistra o valoare de 42,3 ani. Actualul an, 2026, confirmă o continuare a acestui trend, vârsta medie a populației rezidente din România atingând 43,1 ani.

Care este indicele de îmbătrânire demografică?

Un alt parametru crucial, indicele de îmbătrânire demografică, relevă o presiune crescândă asupra sistemelor de suport social.

La 1 ianuarie 2026, acest indice a fost de 135,9, ceea ce înseamnă că pentru fiecare 100 de persoane tinere există 135,9 persoane vârstnice.

Structura gospodăriilor românești reflectă, de asemenea, aceste schimbări demografice.

Statutul ocupațional al capului de familie indică faptul că cele mai numeroase categorii sunt formate de salariați, care reprezintă 47,6% din total, urmați de pensionari, cu o pondere de 39,3%.

Dacă analizăm vârsta capului de gospodărie, cele mai multe gospodării sunt conduse de persoane cu vârsta cuprinsă între 25 și 49 de ani, reprezentând 36% din total.

Pe locul secund se află gospodăriile ale căror cap de familie are peste 65 de ani, cu o pondere de 35,3%.

Sistemul de pensii continuă să fie un pilon major al economiei casnice. În anul 2025, dintr-un număr mediu total de 4,916 milioane de pensionari de asigurări sociale, 3,823 milioane erau beneficiari ai pensiilor pentru limită de vârstă.

Analiza perioadei 2021-2025 arată o scădere generală a numărului de pensionari de 3,2%, echivalentul a 162.000 de persoane mai puține.

În schimb, dacă ne referim strict la categoria pensiilor pentru limită de vârstă, se observă o ușoară creștere în intervalul 2021-2024.

Această creștere a fost de 0,4%, ceea ce corespunde la aproximativ 14.000 de persoane suplimentare în rândul pensionarilor cu drept de pensie pe baza vârstei legale.

Aceste date subliniază complexitatea provocărilor demografice cu care se confruntă statul român în contextul unei societăți care îmbătrânește rapid.