Aproape 4 milioane de români au 65 de ani sau mai mult, reprezentând 20,5% din populație

Crește vârsta în România pe termen lung?

România traversează o tranziție demografică accelerată, caracterizată prin îmbătrânirea rapidă a societății. Conform celor mai recente statistici oficiale, la începutul anului 2026, numărul cetățenilor care au depășit pragul de 65 de ani a atins cifra de 3.903.200.

Această cohortă de vârstnici constituie 20,5% din totalul populației rezidente a țării, care se ridică la 19.041.300 de persoane. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) subliniază severitatea fenomenului, indicând o structură etnică și socială în schimbare profundă.

Analiza detaliată a acestor cifre relevă o distribuție neuniformă pe gen.

Printre bărbații rezidenți din România, care totalizează 9.297.600 de persoane, cei cu 65 de ani sau mai mult numără 1.554.629, reprezentând 16,7% din totalul masculin.

În contrast, proporția este semnificativ mai mare la sexul feminin: dintr-un total de 9.743.700 de femei rezidente, 2.348.600 au vârsta de peste 65 de ani, ceea ce echivalează cu 24,1% din populația feminină.

Aceste informații au fost publicate de INS cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice, evidențiind importanța monitorizării constante a acestor indicatori.

Care este situația în Sud-Vest Oltenia și Sud-Est?

Diferențele regionale sunt remarcabile atunci când se examinează ponderea persoanelor în vârstă în raport cu populația totală a fiecărei zone.

Regiunea Sud-Vest Oltenia și zona Sud-Est se află la capătul superior al clasamentului, având cele mai îmbătrânite comunități, unde proporția celor peste 65 de ani depășește 22% din totalul locuitorilor.

Immediat după acestea se plasează regiunile Sud-Muntenia, Vest și Centru, care înregistrează ponderi de peste 20%, urmate de Nord-Est și Nord-Vest, unde procentul este de peste 19%.

La polul opus se situază București-Ilfov, regiunea cu cea mai tânără structură demografică relativă, având o pondere a vârstnicilor de doar 18,1%.

Există, totuși, o altă perspectivă statistică bazată pe ponderea persoanelor vârstnice în totalul tuturor celor de 65 de ani și peste din țară. În acest caz, cele mai mari cote se regăsesc în Nord-Est și Sud-Muntenia, ambele cu peste 15,8%.

Clasamentul continuă cu Sud-Est (13,1%), Nord-Vest (12,6%), Centru (12,1%), București-Ilfov (10,8%) și Sud-Vest (10,5%). Această distincție arată cum concentrarea geografică a vârstnicilor variază în funcție de modul în care sunt calculate rapoartele.

Câți tineri revin la fiecare 100 de vârstnici?

Indicatorii demografici de lungă durată confirmă tendința ascendentă a vârstei.

Atât vârsta mediană, cât și vârsta medie a populației au înregistrat o creștere constantă în ultimii 14 ani. Un alt parametru crucial, indicele de îmbătrânire demografică, a ajuns la valoarea de 135,9 la data de 1 ianuarie 2026.

Acest lucru înseamnă că pentru fiecare 100 de persoane tinere există 135,9 persoane vârstnice, o rată care subliniază presiunea exercitată asupra sistemelor de sănătate și asistență socială.

Impactul acestei transformări se reflectă și în sistemul de pensii. În anul 2025, numărul mediu al beneficiarilor de pensii de asigurări sociale a fost de 4,91 milioane. Din acest total, 3,82 milioane de persoane primeau pensii pentru limită de vârstă. Analizând perioada cuprinsă între 2021 și 2025, se observă o scădere a numărului mediu total al pensionarilor cu 3,2%, ceea ce corespunde unei reduceri de aproximativ 162.000 de persoane.

Totuși, dinamica nu a fost uniformă pentru toate categoriile; în intervalul 2021-2024, numărul mediu al pensionarilor pentru limită de vârstă a crescut ușor, cu aproximativ 14.000 de beneficiari, reprezentând o creștere de 0,4%.

Aceste date sugerează o restructurare internă a bazei de pensionari, cu o stabilizare sau o ușoară expansiune a celor care au atins vârsta legală de pensionare, în contextul unei scăderi globale a numărului total de pensionari.