România va primi 1,1 milioane de doze de vaccin pentru oi și capre, pentru a combate variolea ovină și capră

Când s-au activat efectiv rezervele europene de vaccinuri?

România se pregătește să primească o livrare masivă de 1,1 milioane de doze de vaccin, destinată combaterii variolei ovină și capră și a pestei micilor rumegătoare. Această expediție este programată pentru data de 24 octombrie 2026, o decizie luată după activarea rezervelor europene de vaccinuri la începutul lunii curente. Din totalul acestor doze, 800.000 sunt alocate specific pentru varioala ovină și capră, în timp ce celelalte 300.000 sunt rezervate pentru pesta micilor rumegătoare.

Aceste două afecțiuni au un impact direct asupra efectivelor de ovine și caprine, iar măsurile de control sunt cruciale nu doar pentru sănătatea animalelor, ci și pentru posibilitatea de circulație și comercializare.

Conform surselor europene citate, dozele puse la dispoziție prin băncile de vaccinuri ale UE au ca scop exclusiv inițierea unei campanii de urgență, fără a acoperi întreaga durată a programului de imunizare, inclusiv rundele viitoare. Cronologia procesului de cerere a fost următoarea: autoritățile române au formulat solicitarea oficială la 21 septembrie 2026. Două zile mai târziu, pe 23 septembrie, s-a transmis Comisiei Europene planul detaliat de vaccinare.

Pe 2 octombrie, instituția europeană a cerut clarificări suplimentare, la care autoritățile naționale au Acest interval a fost necesar pentru a se efectua o evaluare corespunzătoare a planurilor prezentate.

În timpul acestui proces, Comisia a solicitat informații adiționale înainte de a activa băncile de vaccinuri. Sursele europene au subliniat că, de-a lungul întregului proces, s-a menținut o comunicare constantă cu autoritățile române, iar discuțiile au fost întotdeauna constructive.

Activarea efectivă a rezervelor europene a avut loc pe 8 octombrie 2026, odată cu îndeplinirea tuturor cerințelor practice și juridice necesare.

Rezervele sunt împărțite în două secțiuni distincte: una pentru variola ovină și caprină (SPGP) și alta pentru pesta micilor rumegătoare (PPR). Prin această activare, Comisia a pus la dispoziția României cantitățile necesare pentru a demara campania de urgență, cu expedierea prevăzută pentru 24 octombrie.

Este esențial de precizat că aceste doze europene nu acoperă întreaga campanie de vaccinare.

Sursele europene au subliniat că băncile de vaccinuri ale UE sunt concepute pentru a furniza doar cantitățile necesare pentru începutul unei campanii de urgență. Ele nu sunt destinate să asigure automat toate dozele necesare pe toată durata intervenției, inclusiv pentru eventualele vaccinări ulterioare.

Abordarea permite păstrarea capacității rezervelor europene de a Astfel, cele 800.000 de doze pentru variola ovină și caprină și cele 300.000 pentru pesta micilor rumegătoare constituie stocul pentru prima etapă.

Necesarul total va fi determinat de planurile de vaccinare și de eventualele etape suplimentare.

Cele două boli sunt distincte și nu se suprapun în ceea ce privește tipul de vaccin.

Data începerii vaccinării în fiecare județ este încă necunoscută!

Pesta micilor rumegătoare este o afecțiune virală contagioasă care ținte în special ovinele și caprinele. Variola ovină și capră, la rândul său, este o boală virală contagioasă capabilă să provoace îmbolnăviri și pierderi semnificative în efective. Pentru România, procesul de imunizare se încadrează în măsurile de control al bolilor și de limitare a riscurilor pentru sectorul zootehnic.

În situațiile de urgență, organizarea vaccinării, zonele vizate și măsurile aplicabile sunt stabilite prin planuri sanitare veterinare aprobate de autoritățile competente.

Calendarul livrării nu confirmă în sine data începerii vaccinării în fiecare județ.

Pentru a stabili când vor ajunge vaccinurile la crescători și ce efective vor fi incluse în primele etape, sunt necesare informațiile operative ale ANSVSA și ale direcțiilor sanitare veterinare județene.

În anul 2024, pesta micilor rumegătoare a afectat sute de mii de animale, iar variola ovină și capră a generat 27 de focare raportate în 2025.

Boala din grupul Capripoxvirus se manifestă prin febră, leziuni și noduli pe piele și mucoase, leziuni interne și, în cazuri grave, decesul animalelor.

Comisia Europeană avertizează că această afecțiune poate genera pierderi economice majore prin scăderea producției de lapte, deprecierea lânii și pieilor, precum și prin impunerea de restricții comerciale.

În timp ce pentru pesta micilor rumegătoare planul românesc prevăzuie vaccinarea doar în județele Constanța și Tulcea, pentru variola ovină și capră strategia a fost concepută la nivel național. În paralel cu eforturile de obținere a vaccinurilor, ANSVSA a implementat măsuri de supraveghere, control al circulației animalelor și biosecuritate. La scară europeană, Comisia a adoptat decizii de punere în aplicare prin care a delimitat și actualizat zonele de protecție și supraveghere în România. Aceste măsuri vizează limitarea răspândirii bolilor și reducerea riscului de transmitere către alte state membre.

Sistemul european ADIS centralizează notificările privind focarele, permițând autorităților să urmărească evoluția epidemiologică.

Unul dintre obiectivele centrale ale planului românesc este deblocarea exporturilor de ovine și caprine către piețele din afara Uniunii Europene. Restricțiile sanitar-veterinare afectează direct posibilitatea de comercializare a animalelor vii, iar vaccinarea este un element-cheie în gestionarea riscurilor epidemiologice.

În documentul transmis Comisiei, ANSVSA a conturat o strategie diferențiată: imunizare împotriva ambelor boli în Constanța și Tulcea, și imunizare exclusiv împotriva variolei ovină și caprine în restul teritoriului.

Autoritatea a subliniat că trasabilitatea animalelor și respectarea rigoros a cerințelor sanitar-veterinare sunt condiții esențiale pentru reînceperea comerțului internațional.